Mirosul florilor de tei...

9 Iunie 2018

Mirosul florilor mă-nalță,

Mă simt asemeni unui crin

Plin de iubire și de viață,

În fața lui smerit mă-nchin!

Mereu el îmi aduce-aminte

De Veronica și Emin

Și parcă-n jur aud cuvinte

Venite dintr-un duh divin...

Din leagăn, până lângă cruce,

Mirosul florilor de tei

În veci nu-l vom putea traduce

Așa cum au făcut-o ei!

Nici n-o să știm de unde vine,

Oricât i-am căuta izvorul

Și zările de el sunt pline

Și lor mereu le ducem dorul;

Mirosul florilor mă-mbată,

Beția asta, Doamne, ce-i?

De-o fi s-adorm în ea vreodată,

Să-mi fie somnul cu temei...

Nicolae Nicoară-Horia