22 Iunie 2019
Noaptea scriam, să nu mă
vadă, cine?
Acolo în Căsuța
fermecată
Și-acum e glasul Mamei
lângă mine:
„Ce scrii,
Copchile? Culcă-te-odată!”
„Copchilul” care
sunt, pitit sub țol,
Tot logodea și-mperechea
cuvinte...
„Porunca” de atunci
îmi dă ocol
Și Aerul din jur e mai
fierbinte!
Miroase-a vară și-a
cireșe coapte,
Toate se duc, ori mi se
pare mie?
Se face ziuă și se face
noapte,
Când zace-n noi atâta
veșnicie!
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu