Nu piere Țara...

Joi, 10 Octombrie 2019

Dac' a ajuns precum o... zdreanță

Această Țară minunată,

Mă-ntrebi: mai pot avea speranță

Că va fi iar ce-a fost odată?

Cu noaptea-nchisă-ntre pereți,

Prin sate pline de urzici,

De liniște și de scaieți,

Nu mai sunt pocnete de bici

Și clopotul tot mai în dungă

De la Biserică se-aude,

O, Doamne cine îmi alungă

Românii înspre oareunde?

Bătrânii pleacă spre morminte,

Cei tineri în tristețea lor,

Din limba Maicii mele sfinte,

Cuvintele și ele dor!

Spre Cer privirea mi-o ridic:

Le vom avea aici pe toate

Ce s-au vândut pentru nimic

Uzine, fabrici, combinate?

Din glodul plâns, până-n tavan,

E lupta crâncenă în toi

Pentru putere și...ciolan,

Nu pentru binele din noi!

......................................

Și totuși Cineva îmi spune

Cu-același glas dumnezeiesc:

Nu piere Țara în genune

Nici Neamul nostru Românesc!

Nicolae Nicoară-Horia