Nu poate gândul să mă-ncapă,
Nici nu am loc de-atâta ger,
Se-aude piatra cum se crapă
Și stelele se-aud în cer...
E miezul iernii, bat-o vina,
Deasupra luna-i ca un gâde,
În pomi a-nmărmurit lumina,
Iar grâul sub zăpadă...râde!
Aceste versuri...provizorii
Le scriu cu inima codată
Și-aștept să se reverse zorii,
Ei nu îngheață niciodată...
Gândind la tine, Floare-albastră,
Tu taci acum, nimic nu-mi spui,
Și gerul mușcă din fereastră
Ca o leoaică lângă pui...
Joi, 13 Ianuarie 2022
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu