Cineva furase în Oraş valută
Şi mai nu-ştiu-ce din amanet,
Trecea, din întâmplare un Poet
Pe-alături, cu o strofă-abia-ncepută...
Ningea şi era seara pe la şase-
„Atenţiune, lumea la control!”
Şi a fost dezbrăcat în trupul gol
Să-i caute... obiectele sustrase
Şi era plin Poetul de cuvinte,
Deasupra Cerul doldora de stele,
Nu au aflat nimic din toate-acele,
Organele i-au spus atunci că minte!
Doar un înscris pe-un petic de hârtie:
„Până când voi mai putea să-ndur,
Iubita mea? La noapte-o să te fur
Şi o să te-ascund în Poezie!”
Prin urmare, dumneata eşti furul,
Îmbracă-te şi hai cu noi la post-
Cel, adevăratul, dus a fost
Şi astăzi îi mai caută conturul...
sâmbătă, ianuarie 31, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu