IORDANUL

Când citesc seara, dimineaţa, mereu
Din Sfânta Carte ce nu se termină,
Se aude curgând peste sufletul meu
Apa lui clară ca o hermină...

Mă văd acolo deodată cum vin
Cu trupul curat şi privirea tăcută,
Copilul ce-am fost în cămaşa de in
Din rugăciunile Maicii mele ţesută...

Copilul acela mai crede-n Botez
Şi în Cel botezat de Ioan în pustie-
Iordane, Iordane, Adevăr si Crez,
Apele tale fericite să-ţi fie!

Când ele văzut-au atunci pe Iisus
Şi Duhul pogorându-se peste creştetul Său,
Numai numele tău de-l rostesc mi-e de-ajuns
Să-mi vindece lepra păcatului greu...

Când citesc seara, dimineaţa, oricând
Din Sfânta Scriptură ce nu se mai gată,
Prin sufletul meu se aude curgând
Apa Iordanului, binecuvântată!