HORIA pe Dealul Furcilor...

07. febr. 2009

Pe Dealul Furcilor e vifor, Doamne,
Premiul vânzării Lui se tot împarte,
Cum stă în lanţuri, încă, să-i condamne,
A câta oară, sufletul la moarte,

Sufletul Lui, durutul din icoană,
De-acolo din Biserica cu lună,
Din toată Ţara asta transilvană,
Cine morţii oare să-l supună?

Scurmă rugina Veacului în bardă,
Călăul doarme, aşteptând sentinţa-
“Dragostea mea de-a pururi să vă ardă,
Mi-aţi judecat îndeajuns fiinţa

Şi-aşa precum a fost vândut Iisus,
Din Dealul Furcilor şi-n toată zarea,
Cea dinspre Răsărit, ori dinspre-Apus,
Vă fie blestemată-n veci vânzarea!...”