Şi dacă sufăr nu îmi pare rău,
Dă-mi răbdare, Doamne s’o pot duce
Şi putere din Cuvântul Tău,
Din Clipa asta, până lângă cruce...
În jurul meu sunt orbi, ologi ori muţi
Şi-n suferinţa lor îşi iubesc Viaţa!
Frate-al meu de-oriunde să m’asculţi,
Se bucură când vine dimineaţa!
De-aceea, eu te rog, să ai tăbdare
Şi credinţă-n gândul tău mereu,
Dacă acum vre-un mădular te doare,
Te vindece acest Poem al meu!...
sâmbătă, februarie 07, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu