Vin Floriile...

07/08 Aprilie 2009.

Iarăşi m-a trezit un Vers azi-noapte,
Mă ruga fierbinte să îl scriu,
Mirosea în el a mere coapte,
Ori a Veşnicie, nu mai ştiu...

Avea-n ochi atâta Rugăciune
Ce nu-ncape, Doamne, în privire
Şi mi-e teamă că nu îl pot spune
Aşa întreg până la săvârşire!

„Vin acum Floriile, nu simţi?!”
Jur-împrejur erau dureri de floare,
Cele de muguri au trecut cuminţi
Şi numai rodul amânat mă doare...

Vin Floriile! Duminica-i aproape,
Îmi vărui pomii Gândului şi plâng,
Ce-i bucuria asta de sub pleoape?
Vreau, Doamne, în Poeme să mi-o strâng...

Iarăşi m-a trezit un Vers azi-noapte
Şi mă roagă, încă, să îl scriu,
Mirosea în el a mere coapte,
Ori a Veşnicie, nu mai ştiu...