15 Iulie 2019
Iar mă cern tristețile
prin sită,
De-o vreme tot mai multe
mi le am,
Acasă-nlăcrimată,
părăsită,
Cine te-a lovit cu
piatra-n geam?
Cine-i indi-vidul ce
cutează
Să îți pună vânt în
așternut?
Liniștea din tine
sângerează
Și mă doare adevărul
mut!
Acasă-amintirea noastră
vie,
Răcoarea cea mai sfântă
de sub nor,
Acolo-n tine mi-a fost dat
și mie
Să mă nasc pe prispa
unui Dor;
Acolo s-au născut pe rând
voievozii
Acestui neam, ce încă se
mai nasc,
De-aceea te lovesc mereu
nerozii,
Ca fulgerul pe Saul din
Damasc...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu