Vineri, 5 Iulie 2019
Când ne cuprind
aducerile-aminte,
Vai de omul fără
amintiri,
Vai de gura fără de
cuvinte!
De bună seamă că din
ele sunt,
Ce fericit mi-e gândul
când le scriu!
Amintiri sunt toate pe
pământ,
Cine nu le are nu e viu!
De ele simt vecia cum mă
leagă,
Și ele-ntotdeauna vin din
Dor
Acolo-n Munți, în casa mea cea dragă,
Stau încuiate-acum în
„podișor”
Și-adeseori mă duc,
cine-mi stă-n cale?
Cu setea risipită în
izvoare,
Pe Vâlceaua mea, ce
sfântă vale!
Să le șterg de praf și
de uitare...
Nicolae Nicoară-Horia
Foto: Cristi
Berindeie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu