17
Noiembrie 2020
-Restituiri-
„Și
mă dor ochii, mă dor”
De
câte le văd sub soare,
Doamne,
din lumina lor
Îți
trimit acum scrisoare,
Ea
în pace să-mi ajungă
Unde
pururea Tu Ești
Și
scrisoarea mea nu-i lungă,
Eu
Te rog să mi-o citești:
Pune-mi
Țara-ntre hotare
Unde-a
fost de când o știi
Și
la neamul meu ce moare
Dă-i
speranță zi de zi!
Vindecă-i
cumplita „boală”,
Ura
care îl tot paște
Și
din somnul greu îl scoală,
Ca
pe Fiu în zi de Paște
Să-l
trezești și să rămână
Cât
o fi sub soare, treaz,
Șterge-i,
Doamne, cu-a Ta mână
Lacrima
de pe obraz!
M-am
rugat destul, Părinte,
La
toți răii dimprejur,
Simt
că nu mai am cuvinte,
Iartă-mi-le,
Te conjur!
Nu
am blestemat vreodată,
Nici
de-acum n-o să blestem,
Din
tăria Ta curată
Între
noi să vii, Te chem,
Să
ne-aduni, a câta oară?
Risipiți
ca pe o turmă,
Pune
rânduială-n Țară
Și
în mintea de pe urmă...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu