„Ura este nebunia inimii.”
George Byron
-Restituiri-
Și poeții se urăsc între ei,
Pictorii și muzicienii, la fel,
Ferește-te de hoți și de mișei,
De omul eretic depărtează-te de el!
Pline de-adevăr sunt aceste cuvinte
Rostite devreme, acolo în crâng,
Mereu de ele îmi aduc aminte
Și-n brațele-amintirilor le strâng...
Ura aceasta, am văzut-o și eu,
E ca un vierme în măr și socot
De ea m-a ferit Dumnezeu
Și în viață mă apăr cât pot!
M-am bucurat de cel care scrie,
Ori pune culoare pe pânzele lui,
Mâna de-a pururi slăvită să-i fie
Și celui ce sculptează în aer statui!
Și totuși mă doare adevărul grăit
Din lumea aceasta plină de ură,
Între cel ce lovește și cel lovit,
Între Cain și Abel din sfânta Scriptură...
Iubiți-vă...
Să vă iubiți, iubiți, atât vă-ndemn,
Nimic nu e mai nobil, mai solemn
Decât această minunată stare,
Ce-o are la-ndemână fiecare!
Iubiți-vă curat și fără teamă,
Cel ce iubește nu mai stă la vamă
Și nicio judecată nu îndură,
Iubiți-vă în toate cu măsură!
Cine nu știe-n viață să iubească
E ca durerea dintre-amnar și iască,
Peste-o fântână oarbă și secată
Nici curcubeul veșnic nu se-arată...
Vineri, 23 Iulie 2021
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu