Să ne-amintim de el!
De Ochiul dumnezeiesc din Lacrima lui!
Între două paranteze de aer...(31 martie 1933 -13 Decembrie 1983)
* * *
Cine uită sufletul meu...
Nichita Stănescu
E viu printre
Noi,
Printre cuvintele
Și necuvintele
Noastre!
Cine uită sufletul meu,
Spune Îngerul,
Dintre astre
Nu-și mai aduce aminte
De el
Nici Dumnezeu!
* * *
Îngerul...
Aripile unui înger
nu ating niciodată pământul,
ele sunt deschise
întotdeauna
spre Cer!
Fericit e cel ce a privit vreodată
în ochii lui,
în ochii îngerului
din el!
De multe ori,
de prea departe,
uităm,
că îngerul acela păzitor,
locuiește în fiecare
dintre
noi...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu