„Nu dragostea, ci gelozia este oarbă”.
L. Durrell
Dragostea nu ucide niciodată,
Omule, să nu-ți fie teamă de
ea!
Gelozia umblă de-o vreme
deghizată,
Nu mai îndură în pustie să
stea!
Chipul ei pare atât de frumos
Și glasul, ca mierea
de-albine,
„Clipa cea repede,” cu ce
folos
Când se leapădă Veșnicia din
tine?
Teama de Dragoste cât e de
cumplită!
Să nu te ajungă blestemul din
ea,
Trăiește-așadar lângă ființa
iubită,
Precum izbucul lângă cel care
bea...
21 Iulie 2026
Amar și dureros cuvânt e
gelozia,
Pe cei bogați, ori săraci, îi
divide,
Am scris și voi mai scrie
despre ea,
Ca despre o ciumă care
ucide...
Pe ființa aceasta, hidoasă și
tristă,
O văd adeseori printre
prietenii mei,
Gelozia de la facerea lumii
există
Și-o să rămână până la capătul
ei!
Ea scurmă flămândă ca rugina
în fier,
Precum cariul în orișice lemn,
Câtă vreme faceți umbră sub
cer
Feriți-vă de ea, vă îndemn!
Știu că vă doare, știu că e
greu
Celui ce-i poartă între brațe
oftatul,
Scrie în Carte, și pe Dumnezeu
E gelos de-a pururi
Nefârtatul...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu