21 august 2009.
În pieptul meu un Dor ca un suspin
Îl simt cum se aprinde uneori,
Aş vrea s-adorm în Umbra unui spin
O noapte-ntreagă, până către nori...
Pe dealuri toată ziua am cosit,
În urma mea e iarba mai bogată,
Nu mă-ntreba de ce sunt obosit,
De tine şi de Viaţă, niciodată!
Pe lume e atâta uscăciune
Şi setea doare în căuşul mâinii-
Simt şi eu un fel de rugăciune
Cum suie-ncet, în cumpăna fântânii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu