16 august 2009, ora 1.30.
Tot mai Duminică se face
Asurzitor în Cerul meu,
Ce linişte nu îmi dă pace
De mi-l întunecă mereu?
Ştiu, nu e Ceasul de hodină
Şi nici de resemnare nu-i!
Prin trupul meu de Dor şi vină
Geme tăcerea din statui...
Ci mâna ta vindecătoare
Pe frunte s-o aşezi încet,
Sub jarul ei nu simţi cum doare
Însingurarea de Poet?
Să o duminici fără milă-
Afară lupii sunt flămânzi,
Ce taci, ai adormit Copilă
În Somnul meu şi nu m-auzi?
...............................................
Trezeşte-mă şi nu-mi dă pace,
Lasă-mi cuvântul să te scrie-
Tot mai Duminică se face,
Bat clopotele-a liturghie...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu