Eu despre Țara Iancului când scriu...

10 Ianuarie 2014

Nicicând nu plec la drum fără merinde,

Eu despre Țara Iancului când spun

Hotarele abia mă pot cuprinde

De la Albac, la Țebea sub gorun,

Pe Arieș, pe Crișuri, Someș, Mureș,

Din tulnice, din fluierele toate

Curg dorurile-n mine ca un iureș

Cu toți prefecții lor în libertate!

Prin Țara asta când îmi port aleanu'

Să mi-l astâmpăr nu-l mai pot deloc,

Mi-s martori Iancu, Balint și Buteanu

Cu ceilalți doisprezece la un loc.

Moți, mocani, crișeni, tot neamul viu

De pe pământ și celor duși departe

Eu despre Țara Iancului când scriu

Poemul meu la toți egal se împarte.

Drumeț dacă ți-e sete poți să bei

Din doinele de-o seamă cu vecia,

Ce plin de lacrimi e conturul ei,

Precum e-al țării-mame, România!