Cerneala mea...

28 August 2015

„Mereu ai cerneala plină de cuvinte...”

L.B.

Cerneala mea e plină de cuvinte,

Și-așa mi-a fost de când umblam la școală,

Un „murdărici” mereu, mi-aduc aminte

Și mâinile, zadarnic, nu se spală...

Cerneala mea e plină de azur,

Cum e plină-amiaza de lumină

Și-atunci când scriu tot aerul din jur

Se umple de mireasma ei divină.

Ca sângele pe care-l port sub tâmplă,

Ca o taină ce nu poți s-o spui,

Cerneala mea nu-i o cerneală simplă

Și nu e la îndemâna orișicui...