Duminică,
17 Ianuarie 2016
Când ești
singur și te doare
Unul
dintre mădulare
Și nu-i
nimenea s-o spui,
Tristă ca
durerea nu-i
Nicio
ființă pe pământ
Născătoare
de cuvânt,
Niciun
lucru plin de pace
În
tăcerea-n care zace!
Când e
singur nu e modru
Să se
înfioare codru,
Zadarnică-i
orice floare,
Fântâna
fără izvoare,
Vioara
fără arcuș,
Căderea
fără urcuș,
În van
e-orice bucurie
Și poetul
care scrie
Totdeauna
plin de zel,
Are-o muză
lângă el!
Când ești
singur și iubești,
Parcă și
mai singur ești...
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu