Poezia și strada...

11 Decembrie 2017

Aș vrea să ies din casă și să-mi strig

Durerea care-mi tulbură ființa,

Rămâi cu mine, ai mai mult câștig,

Și-atât de trecătoare-i suferința!

Când glasurile străzii nu sunt toate,

Precum au fost mereu din moși strămoși,

Pline de-adevăr și de dreptate,

Pe-acolo sunt și răi și mincinoși;

Rămâi cu mine, dragul meu poet

Și am rămas de-atunci atât de-aproape,

Strângându-mă la pieptul ei încet

Îi port Sărutul și-acum pe pleoape,

Iar mâna mea o scrie cu răbdare

Și inima-i recită până-n zori

Colindul mirosind a Sărbătoare,

Cea mai frumoasă dintre sărbători...

Nicolae Nicoară-Horia