Șapte sunt vocalele și consoanele
Numelui tău-
NICOLAE!
Binecuvântat să fie
Cel ce ți-a spus întâia oară
Pe nume!
Şi m-au numit părinţii
NICOLAE
să fiu om bun
şi-n toate
iertător,
la timp de secetă
precum
un nor
aducător de umbră
şi de ploaie
Şi n-am uitat asemenea
să fiu
cât mi-am purtat
prin lumea
asta
huma-
M-am risipit mereu
de când
mă ştiu,
de-aceea sunt aşa puţin
acuma!
Voi în zadar
după comori săpaţi,
averi nu am
aici,
e gol pământul,
fraţii mei
să nu vă întristaţi-
grija mea dintâi
a fost
Cuvântul.
Nici molia nu-l scurmă,
nici furii,
nici rugina,
Cuvântul este ochiul
şi Ochiul
e
Lumina.
Nicolae...
Versul meu vă fie pururi de
folos!
Cât mai sunt în lume, lumea
păcătoasă,
N-am să uit vreodată pragul
cel de jos,
Cine să-mi storneze drumul
înspre-Acasă?
N-am să uit vreodată pragul
cel de sus,
Către care gândul grijuliu se
înalță,
Lăudat să fie Numele meu spus,
Când cu el de mână am pornit
prin Viață!
Între cele două, prea firești hotare,
Pribegește încă ființa mea
deplină,
Fericit e Duhul care-n el mă
are,
Fericit e Versul care
mă-nlumină...
Cerul de deasupra, veșnic nu
m-apasă,
Limepede mi-e calea dintre lut
și stea,
Poezia, Doamne, mi-a fost scut și casă,
Odihnit e cine locuiește-n ea!
Cititor de gânduri...
Cititor de gânduri, Nicolae,
Cu Alfabetul dragostei în
mâini,
Așa mi-au spus acolo în copaie
Când mă scăldau părinții mei
români.
Maghiari de ar fi fost ori
nemți, totuna,
Porunca lor era atât de clară,
Tot neamul să-l iubești
întotdeauna,
Pe cel de-aici, pe cel de
dinafară
Și toată viața, din puținul
tău,
Să o împarți egal, fără cruțare,
Sărac de ești, să nu îți pară
rău,
Ce fericit e cel ce dă și are!
Cuvintelor ce ies din gura ta
Să nu le poruncești nicicând
să tacă...
Nici nu mai știu de dincolo de
stea
Moș Nicolae vine-acum ori
pleacă?
Aș vrea să-mi lumineze iar în
pag,
Când toată zarea-i plină de
colinde,
Eu l-am iubit nespus și mi-a
fost drag,
El, Moșul, dăruiește și nu
vinde!
Nicolae Nicoară-Horia
SFÂNTUL IERARH NICOLAE
S-a născut în localitatea
Patara din Asia Mică, în a doua jumătate a secolului al III lea. Participă în
calitate de episcop la primul sinod ecumenic ținut la Niceea în anul 325.
Sinodul a condamnat erezia lui
Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu
puteri supranaturale.
La acest Sinod este recunoscut
drept un mare apărător al ortodoxiei. Atât de puternic a argumentat Nicolae și
atât de încăpățânat a fost Arie, încât, îngrijorat de ruptura care se putea
face în Biserică, viitorul sfânt i-a dat ereticului o palmă în cadrul Sinodului.
De la palma Sfântului Nicolae
a rămas obiceiul ca, în 5 decembrie, celor neascultători să li se dea o joardă
în semn de avertisment.
A dăruit mult săracilor, a
liniștit pe întristați, a vindecat cu putere de la Dumnezeu pe bolnavi, arătând
lumii slava Tatălui ceresc.
Moare în anul 340, iar din
anul 1087, moaștele sale se păstrează la Bari, în sudul Italiei.
Nicolae este unul dintre
numele personale cele mai îndrăgite și mai răspândite.
El este format din cuvintele
grecești: nike - victorie, biruință și laos- popor, și are înțelesul de
"om ce face parte dintr-un popor victorios".
Sărbătoarea lui are și numele
de Sân Nicoară, o posibilă derivație din "Sanctus Nicolaus".
Peste 800.000 de români își
sărbătoresc onomastica de Sfântul Nicolae.
Din totalul persoanelor care
poartă aceste nume, aproape 538.500 sunt bărbați (Nicolae, Niculai, Nicușor,
Niculae, Nicu, Nicula, Nicoară), iar aproximativ 280.000 sunt femei (Nicoleta,
Niculina, Neculița, Nicolina, Nicola)".
LA MULȚI ANI! tuturor
purtătorilor de nume!
Sursa: Creștin Ortodox/
Viețile Sfinților
N.B..
Se spune că o familie săracă
avea trei fete. Şi, atunci când acestea au crescut, părinţii s-au gândit că o
viaţă "uşoară" ar fi soluţia la sărăcia în care trăiau. Sfântul
Nicolae a avut însă un alt plan cu ele şi le-a salvat sufletele, pe rând,
punându-le la fereastră câte o pungă cu bani.
