Fără Duh nici Trinitate nu-i...

 

Atunci când scriu, cu mâna-nfiorată,

Ziua, noaptea, martor în cuvânt

Mi-e Poezia care mi-a fost dată,

Eu simt cum se pogoară Duhul Sfânt...

Fără Duh nici nu există moarte,

În van e Învierea pe pământ!

Oricâte-averi adună omul-frate,

Toate sunt doar pulbere în vânt...

Nimic nu-i mișcător aici sub soare

Și el răsare din porunca Lui,

Slăvită-i fie veșnica suflare,

Fără Duh nici Trinitate nu-i!

Duminică, slăvită Cincizecime...

„Și s-a făcut dezbinare în mulțime pentru El”.

Ev. Ioan 7, 43

Duminică, slăvită Cincizecime!

Stă Duhul Sfânt din cer să se pogoare,

În tot neamul meu și în mulțime

Ca și atunci e-atâta dezbinare!

Acei ce cred cu inima curată

„Sunt plini de must”, batjocoriți mereu!

Ea, Pogorârea, nu-i adevărată,

Spun răii ce-L hulesc pe Dumnezeu!

Ce limbi și ce suflare și ce vânt?

Apostolii le-ndură în tăcere

Cincizeci de zile dintr-un număr sfânt,

Stau mărturie de la Înviere!

Rusalii

E tot mai multă ură în cuvânt,
E tot mai întuneric înainte
Şi totuşi se pogoară Duhul Sfânt
Din cerurile-aducerii aminte...

În fiecare an, la Cincizecime,
Un vuiet se aude pe pământ,
Ce vuiet oare şi de unde vine
Această caldă zbatere de vânt?!

Ferice dar de cine îl aude,
Să-i fie întru toate de-ajutor,
Tu de El n-ai unde te ascunde,
Ca soarele de dincolo de nor;

Ci lasă-te cuprins şi nu te teme,
Din amorţeala somnului te scoală-
Acest Poem pe care-l scriu devreme
Te vindece de orice îndoială.

Taci şi-ascultă-mi freamătul, flămândul,
Frate-al meu de lut şi de cuvânt,
Umbra Lui să-ţi lumineze gândul,
Acum, când se pogoară Duhul Sfânt!

Duminica Rusaliilor, 20 Iunie 2021

Nicolae Nicoară-Horia