„Nu e păcat
Ca să se lepede
Clipa cea repede
Ce ni s-a dat?”
Stelele-n cer...
Mihai Eminescu
-Restituiri-
„Sunt năruit!” Aceste cuvinte
Le-a rostit Poetul atunci în spital,
Când Râul vieții, încă fierbinte,
Îl ducea spre Mare cu ultimul val...
„Dă-mi lapte!” Ce sete ciudată
Îl cuprinse pe Sărmanul Poet!
Și Celui de pe crucea înlăcrimată
Și în loc de apă i-au dat oțet...
„Nebuni” amândoi, trimiși pe pământ
Să ne vorbească despre lumină
Și-n loc de Dragostea scrisă-n cuvânt
Au fost judecați fără vină!
Doamne al Poeziei care ne Ești,
Eminescului nostru și-al tuturor
Iartă-i păcatele, cele lumești
Și dă-i odihna din Ultimul Dor!
„Sunt năruit!” În cer, nu în hău,
Pentru el nicio cădere nu-i!
Celor ce încă îl vorbesc de rău
Dă-le setea de pe buzele lui...
Mihai...
-Restituiri-
Mihai, pe tine nu te vom uita
Oricât dușmanii noștri ne-o vor cere,
Cu cât ne îndepărtăm de moartea ta,
Îmi pare că nu-i moarte, ci Înviere!
Acolo-n Ipotești și-n țara întreagă
Duminica miroase-a flori de tei,
Ea știe că i-ai fost atât de dragă
Precum erai băiet la sânul ei!
Bat clopotele-n Blaj a liturghie,
Târnavele îți poartă chipul blând
Și ierburile ți se închină ție,
Izvoarele te-așteaptă murmurând...
Pe Dealul Hulii „Geniul cel pustiu”
Se uită-n calea ta c-un Singur Dor,
„Din câte-au fost în viață să le știu,
Iancule, n-am învățat să mor!”
14 Iunie 2021
Nicolae Nicoară-Horia
Grafica: Mihai Cătrună
Statuia lui Eminescu de la Galați
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu