27 Februarie 2021
-Restituiri-
Vine iarăși ziua judecății tale,
Tu stai în celulă și aștepți acum,
Ochii tăi sunt tulburi de atâta jale
Se aud călăii tropăind pe drum;
Se-aud vânzătorii cum își beau răsplata
În bodega vremii pentru cel vândut,
Cremenea se crapă sus pe Detunata,
Timpul parcă doarme sub gorunul mut!
Liniștea e oarbă sus pe Scorucet,
Vântul se-odihnește-n scorbura bătrână,
Unde-a stat o vreme sufletul ascet,
Doamne, ziua asta crudă i-o amână!
Tu zdrobește-i lanțul care îl mai ține
Priponit de plânsul unui neam sărac,
Dintre toate-aceste bucurii puține
Dă-ni-l iar pe Horea, viul, din Albac!
Se face frig la Alba...
Se face frig la Alba în Cetate,
Sub porţi se-adună oropsit norodul
Să-i împartă domnii „direptate”,
De Deal e-aproape gata eşafodul...
El stă închis, legatul, în celulă,
Cu lanţuri la picioare şi la mâini,
Să-i fie libertatea îndestulă
Rexului ţăranilor români!
Curând o să îi tragă iar pe roată
Trupul obosit de-atâta drum,
Opreşte, Doamne, chinul lui odată,
De Horia avem nevoie-acum,
De baciul nostru, ca o pâine frânt
Celor aduşi cu sila să îi vadă
Tăcerile trecute în cuvânt
Şi lăcrimează liniştea pe-obadă...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu