Ochii tăi...

27 Iulie 2015

Se-aud cum cântă mierlele în crâng

Din dimineața versurilor mele,

Cu ce sunt eu de vină dacă plâng

Ochii tăi sub cerul plin cu stele?

Cu ei nu am nimic, e treaba lor

Și fericiți sunt cei ce știu să plângă,

E-n mine și-n cuvânt un fel de dor

Ce nu pot toate apele să-l stingă!

Citește-mă, citește-mă cât poți,

Când obosesc mai lasă-i să se culce

Până mă duc acasă printre moți

Să îmi ascund tăcerile sub cruce...

Aici și-acum, sub umărul meu stâng,

E cerul lor și-i plin de palpitații,

Cu ce sunt eu de vină dacă plâng

Ochii tăi? așa sunt învățații...