E sâmbătă înainte de Rusalii,
Tot omul să se bucure-n cuvânt,
Asemenea cu moșii cei de vară,
Mâine se pogoară Duhul Sfânt!
Vă pregătiți lăcașurile voastre,
Cele pândite zilnic de îndoială,
Tu, omule de-aici și de departe,
Cu iertare trupul tău îl spală!
Cine nu iartă nu va fi iertat
La judecata care o să vină!
Se înfioară iar cuvântul meu
De vuietul acesta din lumină!
E sâmbătă înainte de Rusalii,
Mâine se pogoară Duhul Sfânt,
În rugăciunea noastră, fiecare
Să-i pomenim pe cei ce nu mai sunt...
* * *
E
tot mai durută lumina de-afară
Și
soarele parcă e plâns după nori,
Sâmbătă,
astăzi sunt Moșii de vară,
Cuvântul
„moș” îmi aduce fiori!
Datinile
noastre, care mai sunt,
Rând
pe rând fără parastase ne pier,
Mâine
vin Rusaliile peste pământ,
Duhul
cel sfânt se pogoară din Cer!
Cei
ce nu pot și nu vor să-nțeleagă,
Sunt
tot mai puternici, mai mulți,
Genunchii
mei slabi încă se roagă:
Părine-a
al Moșilor mei, să-i asculți,
Iartă-le,
Doamne, păcatele lor,
Păcatele
noastre nenumărate,
Sunt
„Moșii de vară” și cuvintele dor,
Doamne,
adu pe pământ Sănătate,
Sănătate
în trup și în mintea bolnavă
A
celor ce astăzi se cred dumnezei,
Duhul
cel sfânt îl trimite din slavă
În
numele moșilor și strămoșilor mei!
Nicolae
Nicoară-Horia


Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu