Vine vara, o aștept de-acum
Cu brațele-amintirilor deschise,
„Hai la cireșe!” Se aud pe drum
Moții mei din depărtări învinse...
Câtă lumină e-n chemarea lor!
Cum vine vara cu miros de tei,
Cu Eminescu adormind în Dor,
Cu Târgul de pe Munte și nedei
Și-acolo-n scăldătoarea din Vâlcea
Să-mi limpezesc cv-ul de păcate
Și să te mirui, frumusețea mea,
Sub zările acelea fermecate!
Vine vara, cum aș vrea să fug
Cu tine iar ținându-te de mână
Prin ierburile înalte în amurg,
Din amurgul care ne amână...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu