Pleacă rândunelele...

 

 

Pleacă rândunelele, zbor lin,

Stă gândul în genunchi să le petreacă,

Din toate câte-n viața noastră vin,

La vremea cuvenită toate pleacă...

 

Dimineață, ca un sfânt obol,

Deasupra casei mele, gazdă bună,

S-a adunat tot neamul lor în stol

Și ciripitul în urechi îmi sună...

 

Am lăcrimat privindu-le din prag,

Orice plecare nu-i să nu mă doară,

La Anul vă aștept aici cu drag

S-aduceți pace și lumină-n Țară!

........................................................

Dintr-odată liniștea se sfarmă

Și cioburile din cuvinte dor,

Vrăbiile, trândave, fac larmă,

O să se mute-n cuiburile lor.

 

E-aproape toamna, pleacă și August,

Cum lăcrimează strugurii-n lumină

În lumina cu dureri de must

Și graurii în stoluri o să vină...

 

Nicolae Nicoară-Horia