Dă-mi putere, Doamne, oriunde mă voi duce
Să-mi port cu demnitate pe umeri sfânta cruce,
De va cânta cocoșul, ca Petru altădată,
Nicicând să nu mă leapăd de fața Ta curată!
Când semnul ei, Părinte, cu dragoste îl fac
La unii știu prea bine că nu le sunt pe plac,
Mă scuipă și ce-i dacă, urmându-L pe Hristos
Scuipatul totdeauna el vine doar de jos...
Prigonitorii astăzi sunt tot mai mulți, mai răi,
Iar Crucea mistuită să-Ți fie în văpăi,
Tu iartă-mi întrebarea ce vrea să mă răpună:
În locul Crucii Tale pe cine vor să pună?
Hristosul, Cel pe care L-au răstignit păgânii,
Din Biblie să-L șteargă râvnesc întruna unii,
Vreau Sfânta Zi de Paște, când Fiul Tău învie,
Precum Crăciunul, Doamne, deodată să ne fie!
Fericită-i mâna mea
Și lumina când o scrie,
Crucea nu-i o nebunie
Pentru cei ce cred în ea!
O avea ascunsă-n sân
Copilașul de o schioapă,
El știa că ea îl scapă
De dușmanul cel păgân!
Învățând smerit la școală,
Suflet, suflețelul meu
Ce credea în Dumnezeu,
Prunc sărman cu burta goală-
Măi școlare Nicolae,
Nu-ți fă cruce, nu ți-am zis?
Pentru semnul interzis
Deseori luam bătaie;
Sfintei cruci eu mă închin
Și-nchinarea nu mi-e grea,
Mama o purta cu ea
Sub cămașa ei de in!
Crucea nu-i o nebunie
Pentru cei ce cred în ea!
Fericită-i mâna mea
Și lumina când o scrie...
Duminică, 4 Aprilie 2021
(Duminica Sfintei Cruci)
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu