Iisuse, câte umilințe-nduri
Nu le încape-n lume tot pustiul!
„Tatăl nostru care ești în ceruri”,
Iar Ți-au condamnat la moarte Fiul!
Îl scuipă și-l hulesc, Părinte drag,
Întinde-i mâna Ta ocrotitoare,
Mă-ntreb acum, nedumerit din prag,
Tu iartă-mi prea lumeasca întrebare:
Pentru cine vrea să moară El,
Să biruiască moartea cea vicleană?
Omul pe pământ e tot mișel
Și lepădarea e mereu sub geană.
.....................................................
Simt răspunsul Tău, cel mustrător,
În fața lui stau în genunchi și scriu,
Iar din cuvinte cuiele mă dor,
Hristos din mine e atât de viu!
Vineri, 30 Aprilie 2021
din Săptămâna Patimilor
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu