Cu tine stau, slăvită Poezie,
Duminica, cea fără de apus,
Sfârșitul lumii nimenea nu-l știe,
Numai Dumnezeul Cel de sus!
De-o vreme pe pământ, printre atei,
În haine murdărite cu lumină,
Tot mișună un fel de...dumnezei
La care anticriștii se închină...
Și-acum când scriu aud chemarea lor
Pe ulițele vremii și prin piețe,
Sfârșitul lumii? Vorbele mă dor
Și gândul mi se umple de tristețe...
Nimicul înmulțit e tot Nimic,
Adevărul nimeni nu-l uzurpă,
Când ochii înspre Tine îi ridic
Toate îndoielile se surpă...
Duminică, 12 Septembrie 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu