-Revizuită-
Ferice de cel care crede în tine,
Ferice de cel ce te poartă la sân,
De semnul acesta nu mi-e rușine,
Cum nu mi-e rușine că sunt bătrân!
Cât de mult mi-a fost drag din pruncie
Când mă rugam și-l făceam pe ascuns!
Nu avea voie copchilul să știe
De Adevărul din el nepătruns...
Câtă lumină e în numele sfânt,
Cât întuneric și câtă durere!
În semnul acesta de pe pământ
E-atâta împăcare și Înviere!
Azi e ziua crucii sfinte,
Ziua crucii pe pământ,
Omule, să iei aminte,
Fără ea nu ești, nu sunt!
Peste Țara românească,
De la Mare, până-n Munți,
Semnul ei să ne-ocrotească
De păgânii răi și mulți!
Încrustată-n lemn, în piatră
Și în aerul fierbinte,
Crucea vindecă și iartă
Răutatea din cuvinte!
Cel care de ea se teme
Și nu simte-n el puterea,
Până încă e devreme
Să iubească Învierea!
Oricare creștin să știe,
Rău nu face nimănui,
Crucea nu-i o „nebunie”
Și nici dezbinare nu-i!
Mulți ar vrea să o îngroape
În uitare și-n venin,
Dar lumina ei sub pleoape
Va rămâne-n veci, amin!
.................................
Călător pe-această vale,
Doamne, rogu-Te nespus,
Azi de Ziua Crucii Tale,
Ziua fără de apus,
Îmblânzește toți păgânii,
Stăpâniți de duhul rău
Și-ocrotește-n veci românii,
Tată sfânt, la sânul Tău!
14 Septembrie 2021
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu