Maestre, vă citesc și-acum, să știți,
Cum vă citeam și în copilărie,
De-ndemnul asumat atunci: „Tușiți,”
Sărmanii oameni nu mai vor să știe!
Nici să citească unii nu mai pot,
Politica le stă mereu pe gură,
De la bătrân și până la nepot
Se ceartă ca orbeții și se-njură...
Gâlceava e la modă între noi,
Bacovia și el abia respiră,
Cum trece vântul prin copacii goi
Și mâna nopții tremură pe liră...
Strănutul vremii este interzis,
Ne-a pus viața masca pe figură
Și sufletul din noi parcă-i proscris,
Apocalipsa, cât ne mai îndură?
Vineri, 8 Octombrie 2021
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu