Îmbrățișarea...

 

Astăzi e Ziua Îmbrățișărilor,

Ce zi

Minunată!

Cel ce nu știe

Să îmbrățișeze,

Nu e Om, pasăre,

Animal,

Niciodată!

E Ziua Îmbrățișărilor,

De orice fel,

Astăzi

Și mereu,

Cu brațele ridicate

Spre El-

Așa să ne-ajute Dumnezeu!

Mâine

E Ziua îmbrățișărilor,

Poimâine-la fel...

 

Poemul meu se umple de vibrații,

Când îl citiți cuprindă-vă fiorul,

Îmbrățișați-vă unii pe alții

Cum îmbrățișează aripile zborul!

 

Fără-mbrățișări nici cuvintele scrise

Nu se lasă cuprinse-n tipar,

Odată și ele ne-au fost interzise,

Orice îmbrățișare nu este-n zadar,

 

Dar întotdeauna să fie curată,

Precum e porunca ce vine de sus,

Îmi aduc aminte, în Grădină odată

Și Iuda l-a-mbrățișat pe Iisus!

 

Din Cartea cea sfântă și vie,

Îmbrățișați întru aceeași credință

Petru și Pavel îmi stau mărturie,

Îmbrățișarea e un semn de biruință...

 

Te îmbrățișez! Minunate cuvinte!

Ele vin întotdeauna de sus,

Iuda-vânzătorul-își aduce aminte

Cum L-a vândut atunci pe Iisus...

                     * * *

Îmbrățișarea este cel mai frumos ritual,

Brațele Omului niciodată nu dor,

Nici râul nu doare din mal în mal

Cu Iubirea curgându-i de la izvor.

 

Fără îmbrățișare zborul nu există

Și via-i sălbatică fără araci,

De-aceea, te rog, să nu mai fii tristă,

Îmbrățișează-mi Poemul și taci!

 

Nicolae Nicoară-Horia