Ioan Botezătorul e pe drum...

 

„Vine în urma mea Cel ce este mai tare decât mine...”

Ev. Marcu: 1,7

-Ajunul Botezului Domnului-

 

Și Poezia mea e botezată...

 

Când scriu întotdeauna simt fiorul

Și-același porumbel mi se arată,

În sinea lui se tulbură izvorul-

Și Poezia mea e botezată!

 

Ea e Minunea cea dumnezeiască,

Vă dau și vouă din această rază,

Care alină, vindecă, botează

Cu aceeași Dragoste firească...

 

Sunt călător și eu sub zări divine

Și nu-mi țin bucuria sub obroc,

Dintre silabe n-auziți cum vine

Un aer cu miros de busuioc?

Luni, 5 Ianuarie 2026

 

Azi e-Ajun de Bobotează

Și miroase-a busuioc,

Duhul Sfânt vă aibă-n pază,

Să vă fie-n orice loc,

 

Să vă fie cu temei

Ziua toată, viața toată,

Până-n marginile ei

Ca agheasma de curată!

 

Azi e-Ajun de Bobotează,

Mâine-n chip de porumbel

Duhul pe aceeași rază

Se pogoară peste El!

 

Apele sub cer sfințească

În același Singur Crez

Orice ființă omenească

Pregătită de Botez!

 

Zările de-un freamăt sfânt sunt pline,

Parcă de-o vreme nu mă mai cuprind,

„Pe cel ce este mai tare decât mine

Nu-L auziți în urma mea venind?”

 

Așa striga atunci Botezătorul

S-audă întunericul de-afară,

Se înfioară în fântâni izvorul

Și toate apele ce curg prin țară.

 

Cu ele vă botez, dar Cel ce vine

Vă va boteza cu Duhul sfânt,

„Pui de năpârci” să ascultați de mine,

Nimic nu se clintește din Cuvânt!

.....................................................

În vremea vremurilor tot mai gravă,

Când scriu aici poemul meu de-acum,

Poem dictat de îngerul din slavă,

Ioan Botezătorul e pe drum...

 

Vine Boboteaza...

 

Vine Boboteaza, vestea cea frumoasă

O să se arate-n chip de porumbel,

Cine vrea să n-o primească-n casă,

Oricum Duhul arde peste el!

 

Nu există-n lume gratii, nici zăvoare

Ca să îl închidă după bezna lor,

În Iordan se face iarăși Sărbătoare

Și sub cer se-aude glas botezător,

 

Botezându-L iarăși pe Iisus Hristos

De același vrednic și vestit prooroc,

Mi se umple versul de un sfânt miros

Și întreg poemul dinspre busuioc...

 

Apa din izvoare tainic se-nfioară,

Plin de duh e gândul celui care-o bea,

Vine Boboteaza, n-o lăsați afară,

Fericit e omul care crede-n ea!

 

Nicolae Nicoară-Horia