Duminică,
26 Iulie
2020
-Cuvinte
duminicale-
„Ce-i
graba asta?”
Se-ntreba odată
Cu
ochii arși de-o sfântă rugăciune
Poezia
mea înfiorată:
„Deșertăciune,
știu, deșertăciune!”
Acum
când scriu, cu aerul sub mască,
Din
împrejurul meu cuprins de teamă,
Nu-i
nimeni unde să se mai grăbească,
Tot
mai aproape am ajuns la vamă...
Încorsetat
de patimi și de legi
Mă
doare și durerea mea-i antumă,
De
bună seamă tu îmi înțelegi
Strigătul
descătușat din humă;
Poemul
meu nu-i o poveste spusă,
O
filă-ngălbenită de război,
Mă
doare din cuvânt distanța pusă
De-o
mână nevăzută între noi!
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu