Vineri,
31 Iulie
2020
Da,
sunt dezamăgit de multe cele,
Câteodată-mi
vine gândul viclean, ptiu!
Mai
ales noaptea murmurând sub stele,
„De
astăzi înainte nu mai scriu!”
Mă
doare-auzul, ochii mei sunt plini
De
vederi ce nu îi mai încape,
De
parcă port blestemul unor spini
Din
cununa Lui, aici sub pleoape...
Sunt
Om și pur și simplu mi-e rușine,
Stau
și mă-ntreb, așa ca fiecare
Dintre
cei dezamăgiți ca mine:
Vine
August, ce ne-aduce oare?
Să
fie pace-n lume, sănătate
Și
Dragoste în suflet de merinde,
Avându-le,
avem aici de toate
Și
nicio teamă nu ne mai cuprinde!
......................................................
Aștept,
când va fi ceasul să mă cheme,
Cel
ce m-a trimis și mă voi duce,
Da,
sunt dezamăgit de multă vreme
Și
neamul meu e-aproape lângă cruce...
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu