Joi,
16 Iulie
2020
Cu
dor de Munți vă scriu acest poem
Și
tulnicul din mine dă de veste,
Românilor,
de-acum nu vă mai chem
Să
veniți la Târgul din poveste!
S-a-mbolnăvit
și el, blestem să fie
Pe
creștetul acestui virus mut,
Să
n-aibă parte nici de liturghie
Cei
ce cu bună știință l-au făcut!
Cu
sufletul la noapte-o să mă duc
Acolo,
lângă crucea detunată,
M-așteaptă
Iancu și el tot năuc
De
pandemia ce nu se mai gată!
Să
plângem împreună ca doi frați
Până
răsare soarele în zare,
Voi,
Moții mei cei dragi, să mă iertați,
Dar
Târgul nostru nu e de vânzare!
Din
Țara cea de piatră, din dureri,
De-acolo,
unde-a rătăcit găina,
N-o
să îl ducă nimeni, nicăieri,
Cine
să-i stingă Muntelui lumina?
Nicolae
Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu