Hărțuiala...

29 Iulie 2020

De când ne știm aici pe-această hartă

Ne-au hărțuit dușmanii rând pe rând,

Cu vorbe grele ne-au bătut în poartă,

Pe mal de ape între noi curgând...

Ne hărțuiesc și-acum, iubească-i gaia,

De dimineață, până în amurg!

Dar nu ne-au stins din suflete văpaia

Și toate râurile prescurtate curg;

Din cei care-au venit cu gânduri rele,

Să-i pomenească diavolul în veci!

Aici, sub cerul sfânt al Țării mele,

N-a mai rămas nici praful pe poteci.

Ne-au răstignit cu sfinții dimpreună,

Ne-au sfâșiat speranțele pe roată,

Prin Munții noștri nesupuși detună:

Acest neam nu piere niciodată!

Nu piere Aerul rănit de vânt,

La bine-ntotdeauna și la greu

Nicicând nu am fost singuri pe pământ,

Cu noi aici e Bunul Dumnezeu!

Nicolae Nicoară-Horia