Pe pământ în viață totul e-o poveste,
Drumul către Munte încă nu-i târziu
Și lumina arde tânără pe creste
Până am cuvinte vrednic să o scriu!
Drumul către Munte din copilărie
L-am purtat sub pleoape ca pe-un dor prelung
Și cu câtă dreaptă, sfântă bucurie,
Mă visam acolo teafăr să ajung!
Rosteam „Tatăl nostru”, ce Poem deplin!
Nu mi l-a șters nimeni, nimeni, niciodată,
El mi-a fost și-mi este adăpost divin,
Drumul către Munte veșnic nu se gată...
13 Noiembrie 2021
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu