marți, iunie 14, 2011

Grădina din vară...

13 Iunie 2011.

Nici eu nu am crezut, dar simt acum,
Mi-e martor din cuvinte Dumnezeu,
Când trec prin via din Grădină cum
Se vindecă de toate lutul meu

Şi mă pătrunde Duhul cel înalt
Şi apa se-nfioară în fântână,
Nici nu mai ştiu cât sunt din celălalt,
De care veşnicia mă amână...

Îmi pipăi Dorul şi-i atât de viu!
Din cel ce sunt nimic nu mă mai doare,
E vară şi-i lumină-n tot ce scriu
Şi Cerul curge-albastru din culoare...

Te-aştept în ceasul meu de liturghie,
Aici unde nu doarme niciun gând-
Se-aude vântul, oare el să fie,
Ori paşii tăi prin Aerul flămând?!

luni, iunie 06, 2011

Bucuria luminii...



MARIE!

5-6 Iunie 2011.

Pentru numele tău, plin de Duh Sfânt,
Pentru cel născător de Copilul Iisus,
Nici în Cer, poate nici pe pământ,
Nu voi găsi cuvinte de-ajuns!

Numele tău, ca o amforă plină,
Cine l-a pus Veşniciei hotar,
Cine l-a spus prima oară-n lumină?
Numai rostindu-l eu mă umplu de har...

MARIE! Fiorul cel sfânt îmi cuprinde
Fiinţa întreagă în care mă ştiu-
Nu voi găsi niciodată cuvinte
Până la Viaţă întreg să îl scriu!

Eu nu îţi ridic din noroi osanale,
Nici stele furate nu pun pe altar,
Tu încă mai legeni pe braţele tale
Speranţa din urmă și nu în zadar...

duminică, iunie 05, 2011

Omul şi câinele...

Duminică, 5 Iunie 2011.

Mergea a-bătut în urma dricului,
Grivei, cel mai rău câine din sat,
cu trei zile în urmă stăpânul lui
singur la marginea frigului l-a lăsat.

De când i-au pus trupul în groapă
a rămas de veghe pe mormânt,
fără să mănânce, fără să bea apă,
aşteptându-şi moartea ca un pustic sfânt.

Şi-au hrănit tristeţea din aceeaşi pâine
cât au fost în viaţă purtători de nume-
sufletul de Om şi sufletul de câine
împreună iarăşi hoinăresc prin lume...

joi, iunie 02, 2011

Înălțarea...

Joi, 2 Iunie 2011.
Ev. Luca 24, 35-53


Să-mi ascultaţi umilele cuvinte,
Prietenii mei, atâta vă mai cer,
Din Cartea Sfântă să luaţi aminte,
Iisus S-a Înălţat atunci la Cer!

El ne-a lăsat Aici cu „Pace vouă!”
Pe Muntele Măslinilor târziu,
Avea-n privirea Lui atâta rouă-
„Să nu vă tulburaţi!” Sunt Eu, Cel Viu,

Cel umblător prin lumea de păcate
Şi trupul Lui învăluit de nor,
Cu toate aşteptările-mpăcate
S-a Înălţat din văzul tuturor!

Eu ştiu că n-aveţi Timp să îmi citiţi
Poemul meu în care încă sunt,
Prietenii mei, atâta doar să ştiţi-
Există Înălţare pe pământ!