Și mie-mi sunt străin,
Atunci când stăm de vorbă
Pătrunși de-aceeași rază,
Nu-mi înțeleg durerile de unde
vin
În ființa mea
Din ce în ce mai trează...
Știu,
Niciodată dinspre Dumnezeu!
Cum să doară
Pacea Lui cea sfântă?
Și dacă locuiesc în lutul meu
De ce cu-atâta patos
Mi-l frământă?
Pe cele ce le-am moștenit
Din veac
Le port în suflet-
Ca pe-un elixir!
Ele nu dor
Decât atunci când tac,
Dureri ascunse
Cu miros
De mir...
30 Octombrie 2023
Nicolae Nicoară-Horia
„Eli, Eli, lama sabahtani!”
Ev. Matei 27, 46
Se mută vremea tot mai spre
apus,
E vineri, Doamne, îmi aduc
aminte
De Fiul Tău pe cruce când Ți-a
spus
Toată durerea lumii din
cuvinte:
O, „Eli, Eli, lama sabahtani!”
Și s-a cutremurat întreaga
fire,
„Să-L răstignim!” Se-aud și-acum tiranii,
Pe Cel ce ne-a dat Pace și
Iubire!
............................................................
E Vineri, Doamne, pune-i urii
frâu
Și nu ne părăsi, e-aproape
iadul,
Să curgă Viața noastră ca un
Râu,
Potrivnicii să nu-i mai curme vadul...
Vineri, 20 Octombrie 2023
Nicolae Nicoară-Horia
Precum ulciorul în bucăți,
Nu doarme ea, nici el nu
doarme,
Când tu nu vrei să te arăți
Iubire, poate prea devreme,
Iubire, poate prea târzie,
Ea murmură în gând poeme,
Când plin de duhul lor el
scrie
Se face-n ceruri sărbătoare,
Spre ziuă, sub priviri de lună
Geloasă și iscoditoare,
Găsească-i Visul împreună...
17 Octombrie 2023
Nicolae Nicoară-Horia
M-am visat cu tine, Poezie
Și de-o vreme te visez mereu,
Fericită-i mâna când te scrie,
Mâna mea, cea dinspre
Dumnezeu!
M-am visat cu tine, ce
frumoasă!
Frumuseții tale mă închin,
Într-o haină albă de mireasă
Chipul tău și-acum îl văd
deplin.
......................................................
Dimineața din văz-duh când
vine
Mă cuprind aducerile-aminte,
Se-nfioară sufletul din mine
Și mi-e plin auzul de cuvinte...
16 Octombrie 2023
Nicolae Nicoară-Horia
Vai vouă, ce vă place
Acest cuvânt-război,
Sămânța Lui de pace
Rodească între voi!
Fericit e semănătorul
Care trudește
Nopți
Și
Zile,
Semănându-ți ogorul!
El știe
Că nu toate
Ogoarele
De pe pământ
Sunt fertile...
Ce minunat e ogorul
Lui Dumnezeu
Din sufletul
Tău!
Ce Fericit
E semănătorul
De
Poezie!
Cu câtă nădejde seamănă
Cuvintele
Lui!
Semințele și semănătorul...
Întotdeauna am iubit
semințele,
Mai ales pe cele de grâu;
Asemenea poetului din Lancrăm,
Copil fiind,
Mă scăldam în ele
Ca într-o albie de râu...
Fiorul acela, tainic și sfânt,
Umplându-mi sufletul plin de
mirare
Îl simt și acum în cuvânt
Ca pe-o nestăvilită
sărbătoare!
Acasă, la vremea dată,
Acolo,
Pe Dealul Copilăriei mele,
Semănam primăvara,
Împreună cu bunul meu tată
Și semințele-acelea
Mi se păreau
Stele...
Precum își iubește pasărea
zborul
Cu o dragoste plină de zel,
Așa am iubit semințele
Și semănătorul
Și am crezut întotdeauna
În ele
Și-n
El!
Oricât ar fi de liniște sub
cer,
Starea de singur cât e de
ciudată
Și plină-ntotdeauna de mister!
Nu sunt singur nici atunci
când vine
Noaptea cu nesomn să mă cuprindă,
Aici și pretutindeni lângă
tine
Cuvintele stau gata să
se-aprindă.
.........................................................
Nu sunt singur, Dumnezeu mă
știe
Cu sufletul din mine când te
scriu,
Sunt lângă tine, sfântă
Poezie,
Și dincolo de Viață o să
fiu...
Vineri, 13 Octombrie 2023
Nicolae Nicoară-Horia
Ev.
Luca 7, 11-16
-Cuvinte
duminicale-
„Nu plânge!” Așa i-a spus Iisus
Cuprins
de milă mamei din Cetate,
Când
mâinile peste sicriu și-a pus
Copilul
ei s-a deșteptat din moarte,
Iar
mortul a-nceput să le vorbească
Și
frică mare i-a cuprins pe toți,
Dar
mama lui nu uită să-L slăvească
De-atunci
pe Înviatul dintre morți.
„Nu
plânge!” Ce cuvinte minunate!
Și
lacrimile nu mai curg șuvoi-
Pe
văduva aceea din Cetate
O
văd mereu și astăzi printre noi…
Nicolae Nicoară-Horia
„...prigoneam peste măsură Biserica lui Dumnezeu
și o pustiam...”
Galateni 1, 13
Mă lovesc frații în crucea
neamului,
Flămânzi lupii din ei se-aud
urlând,
Pe buzele lor sângeră numele
Lui,
Până când îi rabzi, Tată, până
când?
Pângăresc biserica, icoanele,
preoții
Și clopotele ar vrea să le
tragă de limbă,
Intră în gândurile noastre ca
hoții,
Dar sufletul după voia lor nu
se schimbă!
.....................................................................
Mă lovesc frații mai mari și
mai mici,
Degeaba brațul spre ei mi
se-ntinde,
Din bezna lor, Doamne, să mi-l
ridici,
Credința nu se cumpără, nici
se vinde!
Duminică, 8 Octombrie 2023
Nicolae Nicoară-Horia
Duminică, 6 Octombrie 2013, ora 5.38
Octombrie, șase, Duminică dimineață,
Cum să uit, cum s-o uit, Mamă,
Când ai plecat cu surâsul pe
față
Și cu lumina învelită-n năframă?
Ziua aceea și astăzi mă doare,
De la nașterea noastră, până
departe,
O murmurăm în gând fiecare,
Ziua în care de noi ne desparte...
Împărat, cerșetor, sărac sau bogat,
Pe toți ce ne poartă pașii pe
drum,
Cuvintele-acestea se-aud
ne-ncetat:
Nu acum, Doamne, nu acum!
..........................................................
Se scutură-n viață sămânța din
floare,
Nimeni nu-i veșnic aici pe
pământ!
Nu-i nicio venire fără plecare
Și Fiul, Cel Unul, a plecat în
Cuvânt.
Vineri, 6 Octombrie 2023
Nicolae Nicoară-Horia
Se scaldă luna-n râu ca o
fecioară,
Vântul pe deasupra singur
trece,
Crește noaptea, cea mai din
afară
Și aerul de-acum e tot mai
rece...
Creste noaptea, cine e de
vină?
Vino din devreme mai aproape,
Între noi sunt muguri de
lumină,
Nu-i auzi cum gânguresc sub
pleoape?
Ne picură în suflete Înaltul,
Somnul să ne fure nu mai vrea,
Crește noaptea, precum aluatul,
Hai să facem tăiței din ea...
4 Octombrie 2023
Nicolae Nicoară-Horia
Când adorm cu tine-n brațe,
Ori din somn când mă trezești,
Mă gândesc la tine Viață,
Cât de trecătoare ești!
Mă gândesc și gândul trece,
Fără tine nici el nu-i,
Când pe fruntea mea cea rece
Simt căldura mâinii Lui
Și se face dimineață
Colo-n Sat de Nicorești,
Mă gândesc la tine, Viață,
Cât de nedestulă-mi ești!
2 Octombrie 2023
Nicolae Nicoară-Horia
