E vară încă, august,
dimineață,
În curând pe Muntele
Tabor
Iisus se va schimba din
nou la față,
Să creadă în cuvinte
cei ce vor!
Priviți cu grijă
florile-n grădină,
Ca sfinții, Petru, Iacov
și Ioan,
Sufletul lor se umple de
lumină,
De dragoste, în fiecare
an!
Lăsați deoparte
certurile voastre
Și moleșeala somnului
din viață,
Pe Munte, sub tăriile
albastre,
Iisus se va îndumnezei la
față
Și apele vor fi mai reci
de-acum,
Iar toamna dinspre păsări
mai aproape,
Spre-acolo suie pașii mei
pe drum,
Cu rugăciunea murmurând
sub pleoape...
În
curând se va Schimba la Față...
L-am
văzut adeseori prin viață
Trecând
pe Bunul meu Învățător,
În
curând se va Schimba la Față
Acolo
sus, pe Muntele Tabor,
Iar
celor care-mi spun că nu Există
Să
le ierte bezna din cuvânt
Și-acum
când scriu El are Fața tristă
De
câtă răutate-i pe pământ!
Sub
văl degeaba îi ascundeți chipul
Mânjindu-i
strălucirea cu noroi,
Doamne-al
nostru, iartă-le tertipul
Și
nu-ți întoarce fața de la noi!
Nicolae Nicoară-Horia