vineri, aprilie 29, 2022

Izvorul Tămăduirii...

 


Întotdeauna am crezut în izvoare,

Acolo, între ele, am venit pe pământ,

Cuprins de-o sete mistuitoare,

Nu mă lăsa, Doamne, fără ele-n cuvânt!


Ascultă-mi, Te rog, rugăciunea curată,

Cu ea nu sunt singur pe cale,

De-or seca toate, din văzduh niciodată

Izvorul Tămăduirii Tale!


Apa cea vie să curgă din stâncă,

Din ea să-și astâmpere setea și dorul

De pe Valea Plângerii, tot mai adâncă,

Sufletul Omului, mereu călătorul...



Izvoarele...


Cât de mult am iubit izvoarele!

Copil, acolo în Munți,

îmi spălam în ele

fața

și

picioarele...

Toată copilăria

mi-am petrecut-o

între aceste

sfinte odoare.

Se umple sufletul meu

când scriu

de o lumină vindecătoare!

De arșița vremii

nici nu-mi mai pasă;

mă simt și acum

atât de viu

în brațele lor!

Fericit e cel ce lasă

în urma lui

un drum

și

un izvor!


Nicolae Nicoară-Horia


joi, aprilie 28, 2022

Nu știu vremurilor mersul...

 




Veștile sunt tot mai proaste,

Zarea e tot mai adâncă,

Plâng pădurile pe coaste,

Cele netăiate încă...


Mă cuprinde o-ndoială,

Care stăruie-ntre noi,

Aerul e plin de boală

Și pământul de nevoi!


De trei ani de zile-ncoace,

În cuvântul care-l scriu,

Sufletul nu are pace,

Trupul e tot mai târziu!


Pe bătrâni îi mustră vina

De ce sunt, cu ce folos?

În prunci murmură lumina,

Ca pe crucea lui Hristos...


Nu știu vremurilor mersul,

Voia Ta de pe pământ,

Doamne, ține universul,

Veșnicindu-l în cuvânt!

Joi, 28 Aprilie 2022

din Săptămâna Luminată


Nicolae Nicoară-Horia

luni, aprilie 25, 2022

Iisus știa să scrie, să citească?

 



O floare otrăvită nu dă roadă,

Se-ntreabă unii-câtă blasfemie

Și cât pustiu în mintea lor năroadă!

Iisus Hristos oare știa să scrie?


Deșertăciunea nu are hotar!

Aceiași „erudiți”, sătui de pască,

Se-ntreabă plini de sine și de „har”:

Știa Învățătorul să citească?


Mi se umple sufletul de două,

Apocalipsa-mi stăruie prin gând,

Vai, vouă, „înțelepților”, vai vouă!

O să primiți răspunsul în curând...

Luni, 25 Aprilie 2022

din Săptămâna Luminată


Nicolae Nicoară-Horia

Copil în brațe cu icoana Lui...

 





Am fost acasă, Doamne, cât nesaț!

Pe Dealul Curăturii, plin de floare

Și am cântat, acolo în târnaț,

HRISTOS A ÎNVIAT! Ce Sărbătoare!


Amirosea în Casă a plăcinte

Și Îngerul, același, păzitorul,

Mi-a ieșit cu dragoste-nainte,

Marie-Mamă, ți-a venit feciorul!

...................................................

Se-nfiorau toți pomii de pe grui

Și iarba tresălta de bucurie,

Copil, în brațe cu icoana Lui,

O așteptam pe mama să învie...


Sub neguri lăcrima în zare Sturzul,

Spre el cu fața mă rugam mereu

Și glasul ei mi-a limpezit auzul-

Fii binecuvântat, copilul meu!

Luni, 25 Aprilie 2022

din Săptămâna Luminată


Nicolae Nicoară-Horia


vineri, aprilie 22, 2022

Iisus Hristos n-a fost înfrânt...

 



Iisus Hristos n-a fost înfrânt de nicio minte omenească,

De-a îndurat ocara lumii înspre Golgota lăcrimând

S-a dat pe Sine, Cel Trimis, pe cruce ca să-L răstignească,

Slăvit să fie Adevărul de-a pururi mai presus de gând!


Iisus Hristos n-a fost înfrânt și spinii din cunună știu,

Se tânguie și azi lumina pe fruntea Lui însângerată,

Cuvintele îmi ard sub tâmple înfiorate când le scriu:

Tu iartă-i că nu știu ce fac, primește-Mă la Tine, Tată!”

...................................................................................

Iisus Hristos n-a fost înfrânt, să nu se bucure vrăjmașii,

Pecetluind zadarnic piatra cu moartea-nchisă în mormânt,

Din Ceasul sfânt al Învierii se-aud urcând prin sânge pașii,

Iar inima din piept tresaltă: Iisus Hristos n-a fost înfrânt!

Vineri, 22 Aprilie 2022

din Săptămâna Patimilor


Nicolae Nicoară-Horia

duminică, aprilie 17, 2022

Lasă-mi, Doamne, bucuria....

 


Lasă-mi, Doamne, bucuria, de-a rămâne-n veci copil!

Mă întreb, ca altădată, ce simt florile de-april

Pe alături trecând pașii cu Dor de Ierusalim?

Ce Duminică măreață, când Osana îți rostim!


Mântuiește-ne!” Psalmează sufletul rănit din noi,

Pune pace-ntre hotare bântuite de război,

Dă-ne, mai presus de toate, gândului fiorul sfânt

Și nu ne lăsa, Părinte, singuri, singuri pe pământ!


Lăudată-Ți fie Clipa, cea din care mă inspir!

Mi se umple-ntreg poemul astăzi cu miros de mir,

Pâlpâie și-acum lumina neclintită din fereastră,

Iar pe Fiul Tău, Cel Unul, să-L trimiți și-n casa noastră...

Duminică, 17 Aprilie 2022


Nicolae Nicoară-Horia



joi, aprilie 14, 2022

Mă odihnește gândul când te scriu...

 



Oricât ar fi afară de târziu

Din ziua ce-a rămas tot mai puțină,

Mă odihnește gândul când te scriu,

Cum se-odihnește raza în lumină.


Nimicul din nimic nu mă mai doare,

Când eram copil și încă sunt,

Mă întrebam, de unde vine oare

În sufletul ce-l port fiorul sfânt?


Și aerul parcă-mi șoptea fierbinte,

Ca o fecioară neclintită-n duh,

Inspiră-mă, până mai sunt cuvinte

Și se umplea pământul de văzduh!

.....................................................

De unde vii și eu odată, știu,

O să mă duc, frumoasă poezie,

Oricât ar fi în lume de târziu

Mă odihnește gândul când te scrie...


Niciolae Nicoară-Horia

miercuri, aprilie 13, 2022

Ucigașul...

 




Adevărul e unul, el nu se divide,

Precum lumina, întotdeauna întreagă,

Niciodată în viață cuvântul „ucide”

N-a putut mintea să-l înțeleagă!


Cu sufletul meu, de durere străpuns,

Și durerea aceasta e-atât de ciudată!

Mă-ntreb și-ntrebarea e fără răspuns:

Cine l-a rostit oare întâia dată?


Vremea parcă și-a pierdut făgașul,

Suntem tot mai aproape de zare,

Ucide! Simt cum pândește ucigașul,

Cu mâna pe trăgaci, privind prin cătare...

13 Aprilie 2022


Nicolae Nicoară-Horia

duminică, aprilie 10, 2022

Femeia sărutând picioarele lui Iisus...



Ev. Luca 7, 37-50

-Cuvinte duminicale-


Ce Vedere,

Aproape de nespus,

Mi-a intrat în suflet

Și în oase,

Femeia aceea

Sărutând picioarele lui Iisus,

Udate cu lacrimile ei

Păcătoase!

Scriu și respir!

Citiți cu răbdare vă rog

Versurile-acestea

Cu miros

De mir!

Câtă Dragoste nelumească

Locuia în trupul

Vinovat!

Cine de pe pământ,

Doamne,

E fără păcat?

În vreme de pace

Și de război

Te-aud

Cum ne grăiești

Ne-ncetat,

Fiecăruia dintre noi:

Cine iartă puțin,

puțin iubește!”

Duminică, 10 Aprilie 2022


Nicolae Nicoară-Horia 

vineri, aprilie 08, 2022

Aștept să vină rândunelele...

 



Aștept să vină rândunelele-acasă,

Au plecat supărate din pandemie,

Am spus mereu că vremea m-apasă,

Vremea ce mi-a fost dată și mie...


Le-aștept să vină cu bucurie augustă,

Iar să le-aud ciripitul lor sfânt,

Cu ele prin curtea tot mai îngustă

Nu mă simt singur și nici înfrânt!


Aștept să vină rândunelele, toate,

Să zidim împreună cât e ziua de mare,

Gândurile ziditorului nu sunt supărate,

Când se înalță pe schele spre soare...

Vineri, 8 Aprilie 2022


Nicolae Nicoară-Horia

joi, aprilie 07, 2022

Mă simt poet...

 




Mă simt poet, mă ierte cititorii,

Legat cu toată viața de cuvânt,

Cum sunt legați de dimineață zorii

Și iarba veșnicită de pământ.


Mă simt poet și nu o spun cu fală

În văzul și-n auzul tuturor,

Nevindecat voi fi de-această boală

Când voi ajunge dincolo Dor!


Cuvântul nu e tânăr, nici bătrân

Din sărbătoarea care mi-a fost dată,

Mă simt poet și-așa o să rămân

În umbra celui răstignit pe roată...


Nicolae Nicoară-Horia


duminică, aprilie 03, 2022

Baba Iarna...

 




Ce săgeți dinspre lumină

Pe sub tâmple mi se-nfig!

Ninge! Tremură de frig

Toate florile-n grădină...


Iarna asta, ce năucă!

Peste tot ne dă târcoale

De la Munte, până-n Vale,

Nu vrea, nu vrea să se ducă!


E geloasă! Știu prea bine,

Primăvara-i o copilă

Și frumoasă și subtilă,

Ca un zumzet de albine!


Tristă zbatere de vânt!

Tot degeaba, sluta Babă

Și urâtă, dar și slabă,

Nu mai are crezământ!

Duminică, 3 Aprilie 2022


Nicolae Nicoară-Horia

Limba Română...

 



De lângă leagăn, până-n țintirim,

Iertat să-mi fie versul meu durut,

Tot mai ciudată-i limba ce-o vorbim:

Breaking, fake news, weekend plăcut...


Cum poate, Doamne sfinte, să nu-l doară,

Cu sufletul haiduc, pândit de zeghe,

Pe Badea Ion, cel ce-a rămas în Țară,

Să-i stea la căpătâiul ei de veghe?


Dar gândurile lui nu sunt cărunte!

Tu vindecă-i durerea ce-l apasă,

Cum poate pasărea pe ram să-i cânte

Pre limba ei din veșnicii rămasă?


Vai, rătăcirea, oare, nu ne-ajunge,

Din ea în urmă ce-o să mai rămână?

Cine sunt cei ce vor să ne alunge,

Din limba noastră, Limba mea Română?

Duminică, 3 Aprilie 2022


Nicolae Nicoară-Horia

sâmbătă, aprilie 02, 2022

Ura de moarte...

 



Tot mai bolnav e neamul meu de ură

Și alte neamuri, care nu le spun,

De toate-acestea, Doamne, Te îndură

De la Paști și până la Crăciun,


De la Crăciun și până la Înviere

Să ne vindeci arșița din gând,

Trimite-n lume pace, mângâiere,

Din adevărul spus: „Eu vin curând!”


Zdrobește zidul care ne desparte

Și luminează gândurile noastre,

Să nu mai fie ura cea de moarte

Stăpână sub tăriile albastre!


Dragostea Ta o pune în cuvinte,

Și fă-mă pe deplin să o-nțeleg,

Ascultă-mi Ruga, nu-i a mea, Părinte,

E Rugăciunea unui neam întreg.


Nicolae Nicoară-Horia

vineri, aprilie 01, 2022

Păcălici...



Întâi Aprilie, mi-aduc aminte

Cu cât drag te așteptam să vii,

Acolo-n Munții mei dintre cuvinte

Să ne păcălim ca doi copii!


Actor atunci, cu rol de „păcălici”,

Veneam târziu acasă de la școală,

Pe Vâlceaua plină de...urzici,

Când am rămas flămânzi cu burta goală...


Era târziu! Am fost ținuți la vamă,

De-acolo drumul e atât de greu!

Voiam s-o păcălim pe biata mamă,

Cu fratele, să-l ierte Dumnezeu!

...................................................

Îmi bate vântul tânăr în fereastră,

Prin gând îmi arde freamătul de brazi,

Credeam pe-atunci în „păcălirea” noastră,

Cine îmi spune să nu cred și azi?

Vineri, 1 Aprilie 2022


Nicolae Nicoară-Horia