sâmbătă, august 31, 2019

Frunză verde românească...



31 August 2019

Lacrimă de Dor bolund,
Pururea o să doinească
Prin Ardealul, cel rotund,
Frunza verde românească!

Aleanul și bucuria
Le-a purtat în ea mereu,
Jalnică-i vremelnicia,
Nu se stinge neamul meu!

Bruma toamnei dacă pică
Peste noi și peste Țară
Frunza iarăși se ridică
Tânără la primăvară...

Oricât le-or tăia străinii
Aici, pe acest tărâm
Să se sature toți „câinii”,
Frunze încă mai rămân!
.....................................
Trece Iancu trist pe cale
Și cum prinde să grăiască
Plină de o sfântă jale
Doina-n frunza românească...

Nicolae Nicoară-Horia



vineri, august 30, 2019

Dictatul...



30 August 2019
-Restituiri-

N-am suferit de când mă știu dictatul
Și nici un dictator nu mi-a fost drag,
Parcă le-aud gorunilor oftatul
Din Munții mei înlăcrimați în prag.

Pe cei ce-au rupt atunci bucăți din hartă,
Din harta Țării mele sângerând,
Niciun plecat la ceruri nu îi iartă,
Îi judecă de-o vreme rând pe rând!

Și-acelora ce mai visează încă
Din trupul pământesc să rupă iar,
Același vers îmi dă mereu poruncă
Să le spun că totul e-n zadar!

Eu știu că nu au vreme să m-asculte,
Și născocesc în mintea lor idei-
Țara aceasta, cu dureri prea multe
A fost și-o să rămână-n locul ei!

N-am suferit de când mă știu dictatul
Nici Dumnezeu din cer nu-i dictator !
Parcă le-aud gorunilor oftatul
Din Munții care încă mă mai dor...

Nicolae Nicoară-Horia




joi, august 29, 2019

Din Ziua Amintirii tale...





Joi, 29 August 2019

E Ziua Amintirii tale, Ioane,
Botezător de legi și de Iisus
Îți luminează chipul din icoane,
Atunci Irod degeaba l-a răspuns!

Celor ce nu cred în tine, încă,
În Adevărul spus de-atâtea ori,
Din peștera cuvântului adâncă,
Îmi strig durerea până către zori:

Bărbați cucernici, voi, femei frumoase,
Toată suflarea vrednică să știe,
A fost aici în carne și în oase,
În Duhul care strigă în pustie!

De el nu se atinge nicio moarte,
Capul, cel din temniță, tăiat
Și îngropat de trupul lui departe,
Nevătămat de-atunci a înviat!
................................................
Și-acum irozii vremii se-nspăimântă
Gândind la chipul celui care-ai fost,
E Ziua Amintirii tale sfântă,
O zi de rugăciune și de post...

Nicolae Nicoară-Horia



marți, august 27, 2019

E ziua ta, Mamă...




27 August 2019
-Restituiri-

Ce mut e ceasul fără tic-tac,
Zadarnică-i pâinea fără de grâu!
De Ziua ta, Mamă, aș vrea să tac,
Mă cufund în durere ca într-un râu...

Dar apa-i adâncă din cugetul meu,
Mi-ai spus odată, de-atunci țin minte,
Porunca aceea mi-e povață mereu-
Ai grijă de tine și de cuvinte...”

Când veneam acasă mă rugai deseori
Acolo pe Deal, în căsuța străbună,
De ziua mea, Nicule, să nu-mi aduci flori,”
Ea-floarea orfană de mama ei bună...

Clipa aceasta miroase a scurm,
E ziua ta, Mamă, mi-e sufletul frânt,
Dumnezeu să te aibă în grijă de-acum,
Eu am avut cât ai fost pe pământ...

Nicolae Nicoară-Horia

duminică, august 25, 2019

Nu e venire fără plecare...





Duminică, 25 August 2019

Adevărul ne bucură, adevărul doare,
Adevărul întotdeauna e sfânt;
Nu e venire fără plecare,
Totul e curgere aici pe pământ!

Ce limpede-i clipa ca o agată,
Să nu se tulbure frumusețea din ea!
Vara de duce, concediul e gată,
Cel însetat de lumină să bea,

Lumina aceasta e pururea vie,
Tot așa să-ți rămână sub pleoape,
Alungă tristețea, Bu-nicule, scrie,
Toamna de-afară e-atât de aproape!


Nicolae Nicoară-Horia


sâmbătă, august 24, 2019

Rugăciune...



24 August 2019

Sunt om și fericit îmi port minunea,
Minunea cea dintâi ce mi-a fost dată,
Mi-a mai rămas pe buze rugăciunea,
Ea n-o să mi se stingă niciodată;

Ia-mi de pe frunte gândurile rele
Și în pustie, Doamne, să le-nchizi,
Mi-e plin de-o vreme sufletul de ele
Precum e pomul singur plin de-omizi...

Gândurile care vin de-a rândul
Și-așa, nestăvilite, mă inundă,
Copil, ca și atunci mă-ntreb, ce-i gândul?
Dar cine pe pământ să îmi răspundă?

Pune-mi în locul lor, drept chezășie
Lumina care vine din izbuc,
Pătruns de ea să fiu, când mâna scrie
Oriunde-ar fi prin lume să mă duc...

Nicolae Nicoară-Horia

Rugăciunea lui Brâncuși

vineri, august 23, 2019

Jugul...



Vineri, 23 August 2019
-Restituiri-

Eu am crezut și cred în Libertate,
Noi ne-am eliberat atunci de-un jug,
Din câte, Doamne, nouă ne-au fost date
Și le-am avut în soartă din belșug!

Și-acum ne-apasă unul pe grumaz,
De-l suferim și parc-așa ne place
În viața noastră să n-avem răgaz
Ca să trăim în liniște și-n pace.

Jugul acesta nu-i un jug străin,
Purtarea lui e-atât de dureroasă!
Cât de nesuferit e orice chin
Dacă vine dinspre cei de-acasă!

Nicolae Nicoară-Horia



joi, august 22, 2019

Istoria îi supără pe unii...



Joi, 22 August 2019

Istoria noastră-i supără pe unii,
Pentru ei n-a fost și nu există,
Etichetându-mi” bunii și străbunii-
De sorginte pururi comunistă:

Decebalus, Burebista-getul,
Împreună cu tot neamul meu,
Cu iarba de pe dealuri și făgetul
De la origini pân' la Dumnezeu!

Fac alergie la orice cuvânt
Rămas aici statornic în lumină,
M-am întrebat adesea cine sunt,
La care zei împrumutați se-nchină?

Ulise de catarg legat cu funii
Se-ntoarce-acasă versul meu durut,
Istoria noastră-i supără pe unii,
Uitându-și locul unde s-au născut;

Toată cultura lor e un „ghiveci”,
Din truda ei să se aleagă scrumul,
Cine-i plătește să le fie-n veci
Câștigul risipit în vânt ca fumul...

Nicolae Nicoară-Horia

În imagine:
Statueta Adam și Eva de la Tărtăria, veche de șase mii de ani...
(Un singur trup, un singur adevăr!)

marți, august 20, 2019

Ștergătorii de urme...



20 August 2019
-Restituiri-

Pe noi nu ne-a adus barza
din altă parte.
Barza este un cuvânt de origine dacă,
precum doina, codrul
și dorul.
Cel ce-a venit pe această țarină,
mi-a întrebat prima dată strămoșul:
de unde ești tu?
Eu sunt d'aci!
A răspuns, legitim și înfiorat,
malul stâng al Râului.
Aici sunt turmele
și ciocârliile
mele,
prin cătunele noastre
umblă veșnicia cu șerparul la brâu
și fierbe mămăliga
pe vatră.
Aici sunt davele
în care ne adăpostim lacrima
din fața năvălitorilor.
De pe altarele de piatră sărată
nu s-a stins niciodată
lumina,
de când a spus Dumnezeu-
să fie”!
Celor ce te-au trimis
așa să le spui:
din moși-strămoși
noi
nu ne-am plecat căciula în fața nimănui!
Pe toți
i-am primit bucuroși
cu urdă
și cu struguri copți...
Prea toleranți fiind,
unii de-atunci
nici n-au mai vrut să plece,
de-au rămas
pe lângă stânile noastre,
încurcându-ne limba, obiceiurile
și credința...
Noi,
de când ne știm
am avut parte de ei,
de ștergătorii
de urme!

Nicolae Nicoară-Horia

duminică, august 18, 2019

Doamne, scapă-mă...



Duminică, 18 August 2019
Eu sunt; nu vă temeți!”
Ev. Matei 14, 30
-Restituiri-

Doamne, scapă-mă!” îi spun și eu
Ca Petru când pe mare-ajuns la greu
A început atunci să se scufunde
Și Dumnezeu din ceruri îmi răspunde!

Pe vreme bună, dar și întotdeauna
El potolește vântul și furtuna,
Mereu te cheamă: „vino”, dintre vremi
De glasul Lui nicicând să nu te temi!

Doamne, scapă-mă!” îi spun și-acum,
Când îndoiala mi-a ieșit în drum,
De la Înviere ea nu mai există!
Dar nu mi-e fața niciodată tristă;

Chiar dacă-n viață nu ți se-arată,
De El să nu te îndoiești vreodată
Și mâna Lui spre tine stă întinsă
Din marea dragostei, cea necuprinsă...

Nicolae Nicoară-Horia















vineri, august 16, 2019

Trăiesc un timp...



Vineri, 16 August 2019
Trăiască nația!”
Eminescu

Trăiesc un timp, bolnav de rațiune,
Un timp ostil, impus aici de-afară,
Cuvântul scris cu sânge-„națiune”
Din limba românească să dispară

Și altele să le uităm de tot,
Îi deranjează pe mai marii zilei,
Alături de cuvântul „patriot,”
Demne de memoria fosilei...

Scriu cu durere adevărul crud,
Iar sângele se-aprinde ca o torță,
Și-așa mă simt atunci când îi aud
Ca insul în combinezon de forță!

Trăiesc un timp bezmetic și caduc,
Unde sunt oare vremurile sfinte?
Și-așa îmi vine Doamne să mă duc
Acolo unde nu mai sunt cuvinte!

Nicolae Nicoară-Horia



joi, august 15, 2019

Poem din Ziua Adormirii tale...



Joi, 15 August 2019
Nu faceţi din mutarea mea pricină de doliu,
ci umpleţi-vă de bucurie şi mai mare!”
Maria

Ce liniște coboară pe pământ
În Ziua Adormirii tale, Mamă,
Slăvit să fie Numele tău sfânt
Cu lacrimile strânse în năframă,

(Ochii mei de ele îmi sunt plini)
Când l-ai căzut pe Fiul tău pe cruce
Cu fruntea sângerându-i de sub spini,
Să-ți fie somnul liniștit și dulce!

Clevetitorii mișună prin țară,
Sunt peste tot în lume și destui,
I-aud și-acum pe limba lor murdară
Că n-ai fost niciodată Maica Lui...

Ei spun că sunt creștini adevărați,
Că Biblia e singura lor Carte,
De unde ești, Marie să le-arați
Cuvântul care-adună, nu desparte!

Ascultă, Maică, ruga mea fierbinte,
Vasul cel ales de Dumnezeu,
Din Ziua Adormirii tale sfinte,
Primește ca pe-un dar poemul meu!

Nicolae Nicoară-Horia



miercuri, august 14, 2019

Vine Ziua Adormirii tale...



14 August 2019
Înainte-prăznuirea Adormirii Maicii Domnului

Vine Ziua Adormirii tale
Această zi la fiecare vine,
Noi, ce suntem călători pe cale,
S-o așteptăm așa cum se cuvine!

Făptură, cea de-a pururi dumnezeie,
Fecioară-ntre femei, cea Născătoare,
Cea mai presus de orișice femeie,
Ziua aceasta, ca pe-un fiu, mă doare!

Am stat și eu la căpătâiul ei
Până și-a dat suflarea de pe urmă,
Maica mea, mai sunt destui atei
Ce în cenușa necredinței scurmă...

Da, peste tot potrivnici sunt destui
Ce nu cred în Viața ta, Marie,
Ai fost și vei rămâne Mama Lui
De-acum și până-n ultima vecie!

Nicolae Nicoară-Horia

Maica Domnului de la Mănăstirea Hodoș-Bodrog


joi, august 08, 2019

Mâzgălitorii...



Joi, 8 August 2019

M-am ferit întotdeauna de mintea codată,
Când plină de râvnă mi-a ieșit înainte,
Nu mi-au plăcut mâzgălitorii niciodată,
Mâzgălitorii” de fațade și de cuvinte...

Gândul meu să-i priceapă nu poate,
Mă-ntreb, ca un bun și drept cititor
De tot ce există în jur și de toate:
De unde vine oare „inspirația” lor?

Cu întunericul minții, cu bezna de-afară,
Cu litere străine din Abecedar
Mâzgălesc analfabeții pe chipul tău, Țară,
Cu tot ce au în sufletul murdar...

Nicolae Nicoară-Horia



sâmbătă, august 03, 2019

Gândul cu miros de busuioc...



3 August 2019

Gândul tău miroase-a busuioc
Și-așa l-am întâlnit întâia dată,
Mi-aduc aminte clipa de noroc,
Ea nu se uită-n viață niciodată!

Și-acum îl port cu mine peste tot,
Nu te întreb, nu știu de unde vine,
Această taină s-o-nțeleg nu pot
Când versul meu tresaltă lângă tine...

Ce liniște ciudată mă cuprinde!
Eu simt prin ființa ta fiorul sfânt
Lumina din lumină când se-aprinde,
Și-a busuioc miroase în cuvânt...

Nicolae Nicoară-Horia

Pictura: Vladimir Volegov



joi, august 01, 2019

Mereu să guști...



1 August 2019

Mereu să guști, așa ți-a fost tendința,
Din toate bucuriile lumești,
Slăvită-ți fie pururea ființa,
Femeie pe pământ, oriunde ești!

Poemul meu cu gust dumnezeiesc,
Din prima zi-nsorită de August!
Tu, iartă-mi vina, știi la ce gândesc,
Nimicul doar există fără gust...

Hai să gustăm și dulcele și-amarul,
Și Dragostea ne fie adăpost,
Doar împreună să ne bem paharul,
În zi de bucurie și de post...

Nicolae Nicoară-Horia