luni, februarie 25, 2019

Nu suntem liberi...



Kuppenheim, Baden Württemberg
25 Februarie 2019
...adevărul vă va face liberi.”
Ev. Ioan 8, 32

Nu suntem liberi, Doamne, cum am fost
Când ne-ai trimis pe lume în lumină,
Sub soare nu-și mai află adăpost
Sufletul nostru, cel umbrit de vină...

Nici zarea nu mai este-atât de-albastră,
Tot mai nepăsători sub decalog
Nu suntem liberi, libertatea noastră
I-am dat-o Clipei pururea zălog!

Nu suntem liberi, cum eram odată,
Gâlceava e în gânduri și în grai,
Ce-i libertatea care ne-a fost dată
Când hoinăream nepăsători prin rai?

Uitând cine-i Stăpânul peste noi
Fugim de Adevăr spre oareunde
Încovoiați de vânturi și de ploi
Sub întrebări ce nu le știm răspunde...

Nicolae Nicoară-Horia




duminică, februarie 24, 2019

Drag, dragă...



Kuppenheim, Baden Württemberg
Duminică, 24 Februarie 2019

Drag, dragă, minunate cuvinte
Ce-atât de devreme le-am deslușit!
Ca o flacără vie îmi stăruie-n minte,
Lumina aceasta nu are sfârșit!

Și astăzi le știu pe de rost ochii mei,
Niciodată nu le-am văzut fața tristă,
Fără ele viața nu are temei,
Fără ele Dragostea nici nu există!

Drag, dragă, împlinească-se rostul
Acestor cuvinte rostite mereu,
Martor ne fie Dragobetele nostru
Precum sunt culorile din curcubeu...

Nicolae Nicoară-Horia




Nimeni de dragoste nu e sătul...



Kuppenheim, Baden Württemberg
Duminică, 24 Februarie 2019
Motto:
24 februarie 1978
Luciei
Se face Dragobete când îţi scriu,
Atunci a fost logodna cea dintâie,
Nici prea devreme şi nici prea târziu
Şi viscolea din Cer cu poezie...

Te-ai cuibărit sub umărul meu stâng,
Ţi-aduci aminte? Mugurii în vie
Şi toate amintirile din crâng
Se auzeau pocnind de bucurie...

Sunt ani de-atunci, nici nu mai ştiu anume
Câţi şi-au cernut lumina peste noi,
De locuim întru acelaşi nume,
Scăldat de soare şi udat de ploi,

Să fie Ceasul zilei lăudat,
Să nu ne-apese vârsta nici un nor,
Copiii noştri, trei, precum ne-a dat
De veste Viaţa să le-o dăm şi lor...

Sub zările de-a pururea senine
Să nu ne simtă din cuvânt povara
Când vom pleca de-aici, chemaţi de cine?
Să ducă ei în suflet primăvara...

Se face Dragobete când îţi scriu,
Atunci a fost logodna să ne fie,
Nici prea devreme şi nici prea târziu
Şi viscolea din Cer cu poezie...”

24 Februarie 2019

Nimeni de Dragoste nu e sătul,
Oricâtă ură ar avea sub pleoape,
Tu nu mi-ai spus niciodată-destul,
Cuvântul acesta și azi ne încape!

Cuvântul acesta fără de care
Zadarnic se zbate ciutura-n vânt,
Zadarnică-i setea fără izvoare,
În van e tăcerea fără cuvânt!

Fericită e taina care ne leagă!
Acum și atunci când n-o să mai fiu,
Iubește-mă dar, poezia mea-ntreagă
Până la capăt o să te scriu;

Spune-mi, iubito, dragostea, ce-i?
Răspunsul nu l-am uitat niciodată,
De fată cuminte, prin ochii mei
Când te-ai pierdut întâia dată...

Ea e minunea ce-mi stăruie-n gând,
Pururi izvorul cel viu să ne-adape,
Cine de Dragoste nu e flămând?
Cuvântul acesta și azi ne încape!

Nicolae Nicoară-Horia






vineri, februarie 22, 2019

Eu niciodată nu te-am condamnat...



Kuppenheim, Baden Württemberg
Vineri, 22 Februarie 2019

Eu niciodată nu te-am condamnat
Că m-ai adus copil sărac pe lume,
Cu îngerul din slavă când i-ai dat
Acestui bulgăr de pământ un nume!

Pe drumul înspinat când mi-a fost greu
Mi-au sângerat picioarele sub stele,
Dar nu l-am blestemat pe Dumnezeu
Pentru toate lacrimile mele!

Cu cei mai triști ca mine ocupat,
De mi-a fost fața sufletului tristă,
Dacă n-a răspuns când L-am chemat
N-am spus că Tatăl nostru nu există!

Sunt fericit! Și dacă scriu acum
Cuvintele acestea fără moarte,
Mă aflu încă pribegind pe drum
Din departe, înspre mai departe...

Tăcerea de pe urmă n-o suport,
La fiecare, știu că ne-a fost dată
Și nu-i port grija drumului, nu-i port,
Voi merge sigur până mi se gată...

Nicolae Nicoară-Horia




marți, februarie 19, 2019

Religia dezbină…


Religia dezbină…
Kuppenheim, Baden Württemberg
19 Februarie 2019

Cât mai cred în Dumnezeu și-n dreptate,
De la țâncul din scutec și până la babă,
Fiecare să creadă în ceea ce poate
Nu am cu nimeni pe pământ nicio treabă!

Dar nici nu suport ca în Numele Lui
Grădina” aceasta să mi se-mpartă!
Necuratul lucrează în om și-n statui,
El nu e-mpăcat niciodată în soartă!

Religia dezbină oameni și neamuri,
Diavolul își strigă iubirea în numele ei,
Dumnezeu nu ne pune cătușe nici hamuri,
Dumnezeu e Unul, nu-s mai mulți dumnezei!

Mă dor toate culorile din tricolor
Scăldate în lacrimi, limpezite de ploi,
Anatema să cadă peste creștetul celor
Ce aruncă sămânța dezbinării-ntre noi!

Mai murmură încă un Imn fără frâu
La Blaj, pe Câmpia cu zvon de Târnavă,
Binecuvântată fie pâinea dospită din grâu,
Pâinea cea zilnică, niciodată otravă!

La Cluj, la Oradea, la Miercurea-Ciuc
Nu m-am simțit pe pământ „vinitură!”
Și-oriunde prin Țara aceasta mă duc
Cine să-mi pună opreliști pe gură?
................................................
Trece-o stafie călare pe-un cal
Cu copite de aur furat din filoane
Și tulnicul sună durut prin Ardeal,
Din somnul neființei, trezește-te, Ioane!

Nicolae Nicoară-Horia




joi, februarie 14, 2019

Nu am furat credința...



Kuppenheim, Baden Württemberg
Joi, 14 Februarie 2019

Nu am furat credința, mi-a fost dată,
Precum a furat focul Prometeu,
N-am obligat pe nimeni niciodată
Să creadă-n slova și în gândul meu!

Dar l-am îngăduit pe cel de-aproape
Cu Dumnezeul și cu sfinții lui,
Pe Cel Adevărat îL port sub pleoape,
Ca El un Altul nu a fost și nu-i!

Și Poezia am primit-o-n dar
Precum am spus mereu, nu sunt un hoț,
Nici să nu-mi pună alții-n calendar
Sfântul lor, ca bun pentru negoț!

Nu-i rod pe lume fără sacrificiu!
Eu îi respect biografia sa
Și Dragostea rămasă din oficiu
Să-i apare pe cei ce cred în ea!


De cred în Adevărul Tău...



Kuppenheim, Baden Württemberg
Joi, 14 Februarie 2019

Știam că nu fac niciun rău
Și-același gând îl am și-acum
De cred în Adevărul Tău,
Cum crede floarea în parfum!

Ca om ce sunt adeseori
Mi-am pus aceeași întrebare,
Ce-i oare dincolo de nori?
Precum și-o pune fiecare...

Și-atunci când mi-a fost fața tristă
N-am murmurat sub crucea grea
Că Cel ce Este nu există
Și n-are loc de sinea mea!

Nu am fost mândru niciodată
De toate „gloriile” mele!
Vă spun cu inima curată,
Ea n-are cum să vă înșele,

Nici sufletul care mă poartă
Prin lume ca pe-un musafir,
Credința mea nu e deșartă,
Nici Aerul ce îl respir...

Nu am cu nimeni vreo răscoală
Și nu port ură nimănui,
Când fără nicio îndoială,
Tu Ești și Dumnezeul lui!

Știam de mult și astăzi știu
Între Înaltul sfânt și hău
Că nu-i devreme, nici târziu
De cred în Adevărul Tău!

Nicolae Nicoară-Horia


marți, februarie 12, 2019

De ce Mă prigonești...



Kuppenheim, Baden Württemberg
12 Februarie 2019
Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?”
Faptele Apostolilor 22, 1-30

De câte ori n-am auzit și eu
Acolo-n Crângul meu de Nicorești,
Precum Saul, glas de Dumnezeu:
Nicule, de ce Mă prigonești?”

Da, recunosc, nu mă puteam abține
Cum să pun opreliște livezii?
Păcatele”, oricum, erau puține,
Furam și eu cireșe ca cilezii;

Din frunze de alun, la umbră vara,
Copilăria mea cea mai frumoasă!
Îmi fumega anevoios țigara,
Când biata mamă m-aștepta acasă:

Pentru ce pe lume te-am născut?”
Să merg pe Dâmb, ori la Fântâna rece
Cu Fulga și Mândraia la păscut,
Prigoana”de atunci știam că trece...

Vâlceaua îmi era atât de dragă,
Ispitele nu mă lăsau în pace,
Vai, câte amintiri de ea mă leagă
Scăldându-mă de-a rândul prin băltoace!
....................................................
Dar niciodată ce n-am înțeles
Nu am negat, o fac și-acum mereu,
Din Dragoste și fără interes
Eu cred și am crezut în Dumnezeu!

Nicolae Nicoară-Horia


sâmbătă, februarie 09, 2019

Bunicii...





Kuppenheim, Baden Württemberg
9 Februarie 2019
Dacă aș fi știut ce minunat este să ai nepoți,
i-aș fi avut pe ei mai întâi.”
Lois Wyse

Sunt tot mai multe semne pe pământ,
Vine vremea, fie-mi cu pardon,
Când fără dreptul minim la cuvânt
Bunicii o să poarte biberon...

E-o luptă surdă împotriva lor,
Prea vinovați de tot ce se întâmplă,
Pe lumea asta plină de mohor
Stă clipa cu pistoalele la tâmplă!

De câte vorbe grele ei îndură
Cu cei dragi nu-i doare în pro-fund,
Așa cum stau cu biberoane-n gură,
Că-mi vine în tăcere să m-ascund...

Din Internet și-n viața de sub nori,
Le-aduc acuze zilnic măscăricii,
Sunt tulburat în cuget deseori:
Ce-i lumea asta de n-ar fi bunicii?

Așa cum sunt, cu bune și cu rele,
Ei duc în spate adevărul sfânt,
Fără ei nu sunt nepoți sub stele
Și nici părinți statornici în cuvânt...

Fără ei această Țară întreagă
Nu ar fi fost acum între hotare,
Înverșunații vremii să-nțeleagă,
Orice virtute-aici e trecătoare...

Nicolae Nicoară-Horia


vineri, februarie 08, 2019

De unde sunteți?







Kuppenheim, Baden Württemberg
Vineri, 8 Februarie 2019

De unde vine ura pentru daci
Am înțeles-o din copilărie,
Precum porunca sfântă: să nu taci,
De-aceea ți-a fost dat cuvântul-scrie!

Au scris și ei pe pietre și-n văzduh,
O parte ni le-au scrijelat păgânii,
Stă mărturie pururi Sfântul Duh
Că dinspre coasta lor se trag românii!

Între hotarele ce ne-au fost date
Toți „migratorii” au trecut pe-aici,
Ce Romă? Ce pustiu? Povești ciudate
Pe care le-am citit când am fost mici...

Ne-ntreabă, răscolind pe vetre spuza:
De unde sunteți?” „Noi d'aci suntem!”
Cu Davele și Sarmizegetusa
Și cu Zamolxis, focul lor suprem!

Pe el nu o să-l stingă niciodată
Scuipatul aruncat asupra lui,
Când tot mai multe semne ni se-arată
Că nu am fost copiii nimănui

La noi Acasă, nici copii orfani,
Cerșind flămânzi un bruș de mămăligă,
Din mame gete și din tați romani
Precum se-aud „istoricii” cum strigă!

Nici gândul vostru n-are ce ne face
Și nici otrava pusă în fântâni,
Lăsați-ne Istoria în pace
Să ne-o rescriem singuri, ca stăpâni!

Nicolae Nicoară-Horia

Codexul Rohonczi
O carte veche de 1.000 de ani, păstrată la Budapesta, răstoarnă toate teoriile istorice despre cultura strămoşilor noştri. Dacii scriau de la dreapta la stânga, iar citirea se făcea de jos în sus. 

joi, februarie 07, 2019

Fiule, te iert...



Kuppenheim, Baden Württemberg
Joi, 7 Februarie 2019

De ți-ai pierdut din gând orice măsură,
Prin viață singur când te rătăcești,
Să nu vorbești de Dumnezeu cu ură,
Nu-L judeca, judecător de ești!

Cu El la școală n-ai fost împreună
Să-i spui în limba maicii : „măi, băiete!”
Nu fi străin de spinii din cunună
Și de oțetul dat când I-a fost sete...

Dacă-L înjuri, acum El nu-ți răspunde,
Precum o face-aproapele mereu,
Dar într-o zi, tu nu știi când și unde
O să-ți răspundă, sigur, Dumnezeu!

Mustrarea Lui îți va aduce-aminte
De vorbele-aruncate în pustiu,
Ca de un bun și-ocrotitor părinte
Pe care l-ai jignit cât a fost viu!

Oricât ești de nimic și-oricât de mare,
Pe un tărâm adeseori incert,
Puterea ta e-atât de trecătoare
Și pentru toate... „fiule, te iert!”

Nicolae Nicoară-Horia




miercuri, februarie 06, 2019

Și nu mă plâng...



Kuppenheim, Baden Württemberg
6 Februarie 2019

Și eu sunt plin de griji și de nevoi,
Țărâna mea din gânduri mi-e sărată,
Totuși mă-ntreb: oare vedeți și voi
Tristețile ce zilnic mi se-arată?

Și nu mă plâng, de toate nu mă plâng,
Cum nu se plânge sarea din bucate,
Le-adun în mine, oare până când?
Aceste suferinți ce mi-au fost date!

Mi-e țara pe pământ tot mai prădată
Și tot mai mulți sunt răii dimprejur,
De Patria din cer, vai, niciodată
De ea să nu v-atingeți, vă conjur!

Știu, drumului pe care merg mereu
Nu-i pun eu capăt și nici căpătâi,
Când peste tot, cu mine-i Dumnezeu,
Cu mine pururi, Doamne, să rămâi!

Și câtă vreme voi trăi-n cuvânt
Nu port în suflet niciun fel de moarte,
Vreau toate bucuriile ce-mi sunt,
De ele fiecare s-aveți parte...

Nicolae Nicoară-Horia

Gânditorul de Rodin

marți, februarie 05, 2019

Cu lecția învățată...



Kuppenheim, Baden Württemberg
5 Februarie 2019

Ca om ce sunt am lecția-nvățată
De când umblam copil desculț pe grui:
Să nu rănești pe nimeni, niciodată
În adevărul și-n credința lui!

Acolo-n Apuseni, între izvoare,
Am înțeles din jocul meu fidel,
Nu cel ce strigă din cuvânt mai tare
Are dreptatea răstignită-n el!

Dreptate și-adevăr, a câta oară
Pentru ele mi-am făcut dușmani?
De-am îndurat și vorbe de ocară
Alături de părinții mei țărani,

Dac-am purtat prin viață frigu-n oase
La nimeni n-am cerșit căldură-n prag,
Da, am origini pururi sănătoase,
Din Dorul tras pe roată eu mă trag!

Între Albacul sfânt și Curătură
Am deslușit iubirea din Cuvânt,
Tot neamul meu nu-i neam de corcitură,
De-aici mă știu, statornic în cuvânt!

Aud și-acum îndemnul care vine,
Ca om ce sunt, cu lecția-nvățată:
În tot ce ești, pe cel de lângă tine
Să nu-l rănești în viață niciodată!

Nicolae Nicoară-Horia


duminică, februarie 03, 2019

Steagul lui Hristos...



Kuppenheim, Baden Württemberg
Duminică, 3 Februarie 2019
Înălţaţi un steag pentru neamuri.
Isaia 62, 10

Fără cruce-Steagul lui Hristos,
Din câte steaguri flutură în vânt
Niciunul nu vă este de folos,
Zadarnice sunt toate pe pământ!

În vremuri grele și în vremuri bune,
Așa a fost de veacuri neamul meu,
Înfășurând în trei culori străbune
Credința lui în bunul Dumnezeu!

De-a îndurat blesteme, bici și hule,
Bisericile prefăcute-n scrum,
A fost cu El acolo în celule,
În lacrimă cu El e și acum!

Papă, pastor, ori mitropolit,
Toată Ruga lor e de prisos,
Dacă nu poartă-n sufletul smerit
Sfânta cruce-Steagul lui Hristos!

Și tu care-mi citești aceste versuri
Să iei aminte: fără semnul sfânt
Pe-această lume, plină de eresuri,
Toate-s praf și pulbere în vânt...

Nicolae Nicoară-Horia

Cruce de lemn din Valea Largă, Sălciua, Jud. Alba-România

sâmbătă, februarie 02, 2019

Întâmpinarea Domnului...



Kuppenheim, Baden Württemberg
2 Februarie 2019
-Restituiri-

Ce dulce-i sărbătoarea din Cuvânt
Atunci când cineva spre tine vine!
La patruzeci de zile Pruncul Sfânt
Era dus la templu să-L închine...

Ieșiți în calea Lui, nu stați în case
Tot murmurând ca ursul în bârlog,
Cu gândurile cele mai frumoase
Ieșiți în calea Lui, creștini, vă rog!

Ieșiți și voi, cei ce nu credeți încă
În Fiul răstignit și Înviat,
Cu Dragoste și bucurie adâncă
Și mai ales cu sufletul curat!

Eu vin curând!” Iisus așa ne-a zis
De două mii de ani, pe Cel de vine
Precum în Cartea Sfântă ne-a promis,
Noi să-L întâmpinăm cum se cuvine...

Nicolae Nicoară-Horia