Lasă-mi, Doamne, bucuria, de-a rămâne-n veci copil!
Mă întreb, ca altădată, ce simt florile de-april
Pe alături trecând pașii cu Dor de Ierusalim?
Ce Duminică măreață, când Osana îți rostim!
„Mântuiește-ne!” Psalmează sufletul rănit din noi,
Pune pace-ntre hotare bântuite de război,
Dă-ne, mai presus de toate, gândului fiorul sfânt
Și nu ne lăsa, Părinte, singuri, singuri pe pământ!
Lăudată-Ți fie Clipa, cea din care mă inspir!
Mi se umple-ntreg poemul astăzi cu miros de mir,
Pâlpâie și-acum lumina neclintită din fereastră,
Iar pe Fiul Tău, Cel Unul, să-L trimiți și-n casa noastră...
Duminică, 17 Aprilie 2022
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu