De lângă leagăn, până-n țintirim,
Iertat să-mi fie versul meu durut,
Tot mai ciudată-i limba ce-o vorbim:
Breaking, fake news, weekend plăcut...
Cum poate, Doamne sfinte, să nu-l doară,
Cu sufletul haiduc, pândit de zeghe,
Pe Badea Ion, cel ce-a rămas în Țară,
Să-i stea la căpătâiul ei de veghe?
Dar gândurile lui nu sunt cărunte!
Tu vindecă-i durerea ce-l apasă,
Cum poate pasărea pe ram să-i cânte
Pre limba ei din veșnicii rămasă?
Vai, rătăcirea, oare, nu ne-ajunge,
Din ea în urmă ce-o să mai rămână?
Cine sunt cei ce vor să ne alunge,
Din limba noastră, Limba mea Română?
Duminică, 3 Aprilie 2022
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu