Mă simt poet, mă ierte cititorii,
Legat cu toată viața de cuvânt,
Cum sunt legați de dimineață zorii
Și iarba veșnicită de pământ.
Mă simt poet și nu o spun cu fală
În văzul și-n auzul tuturor,
Nevindecat voi fi de-această boală
Când voi ajunge dincolo Dor!
Cuvântul nu e tânăr, nici bătrân
Din sărbătoarea care mi-a fost dată,
Mă simt poet și-așa o să rămân
În umbra celui răstignit pe roată...
Nicolae Nicoară-Horia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu